"Masca mea a fost aleasă perfect pentru mine și, dacă chiar de la început când producătorii mi-au spus ce personaj voi fi am fost ușor reticentă pentru că vizualizam altfel Fluturele, mi-au spus să am încredere că va arăta costumul fabulos. Mi-au argumentat de ce s-au gândit că eu m-aș potrivi foarte bine cu Fluturele și mi-a plăcut în mod deosebit ideea de transformare, de evoluție, de omidă transformată în fluture", a spus Nadine pentru ciao.ro.
"Cea mai mare provocare, când am intrat în costum, a fost că nu m-am așteptat să îmi dea atacuri de panică din cauza senzației de claustrofobie. Ei au modificat după… masca, pentru că sub nicio formă nu am putut evolua cu ea așa cum era la început. Nu aveam aer, simteam că mă sufoc, mă mișcam, dansam și consumam oxigenul foarte repede și nu intra suficient de mult, nu era un flux de aer pe cât aveam nevoie din cauza mișcării. Poate dacă stăteam pe loc era mai simplu și atunci cel care a creat masca, Lorentz, parcă, a venit și a scos de la obraji niște fâșii și a lasat doar plasa și a fost tare bine când am simțit că poate intra mai mult aer, dar tot nu a fost suficient.
Vezi și: Cătălin Botezatu, momentul adevărului: Am crescut foarte multe fete, femei și s-a ales praful!
"Am știut că trebuie să renunț la contract"
La început, prima dată când am pus masca după câteva secunde am scos-o că era și întuneric în ea și parcă aveam și dopuri în urechi, nu mai auzeam nimic, au vrut să îmi securizeze masca de cap și mi-au prins-o sub barbă, am simțit ca… o senzație cumplită de claustrofobie, că nu pot ieși, că nu pot scăpa de acolo și din panică evident că a fost debutul unui atac de panică în care eu voiam doar să îmi scot chinga aia care îmi securiza masca sub barbă și dădeam peste mâinile tuturor, ei săracii încercând să îmi scoată masca, iar eu de panică le dădeam peste mână vrând ca eu să o fac mai repede, dar eu nu puteam că aveam și mănușile pe mâini.
Ăla a fost un moment… când am știut că trebuie să renunț la contract, să plătesc toate daunele aferente și să fug la mine acasă, în cameră. A fost ziua în care am fost convinsă că nu am să pot continua proiectul pentru că nu ma vedeam trecând prin asta în fiecare zi. Splendidul nostru creier care are abilitatea de a se adapta la orice, a făcut de așa-natură - e adevărat că m-am dus și la farmacie a doua zi și am cumpărat niște sedative naturale, nu sedative, am luat pe bază de plante ceva care să mă detașeze un pic de anxietatea provocată de mască și am luat vreo trei – patru zile… și după mi-a fost simplu, după m-am obișnuit, am învățat să respir în ea, m-am obișnuit cu bezna, pentru că nu vezi nimic din ea, totul e distorsionat, acei ochi colorați, care distorsionează distanțele și culorile. O pui și parcă intri cu capul într-o cutie bizară", a mai povestit Nadine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
