MCV. Trei asociaţii ale magistraţilor denunţă "neadevărurile flagrante" din raport

Mihai Ciobanu / 25 oct 2019 / 14:41 Salveaza PDF Comentarii
Justiție
Justiție

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) denunţă "neadevărurile flagrante" din Raportul MCV şi susţin că acestea îi "revoltă" pe magistraţi, avocaţi, pe cetăţeni şi pe "toţi cei care cunosc realităţile din justiţia din România".

Cele trei asociaţii, conduse de judecătoarele Andreea Ciucă (AMR) şi Florica Roman (AJADO), precum şi de procuroarea Elena Iordache (APR), au criticat de-a lungul timpului activitatea DNA pe vremea Laurei Kovesi, protocoalele secrete încheiate între SRI şi parchete, fiind susţinătoare ale Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, transmite Agerpres.

"În primul rând, în mod inacceptabil, rapoartele creează, contrar realităţii, impresia imparţialităţii surselor şi informaţiilor pe care se întemeiază şi a suficienţei acestor informaţii. (...) În realitate, Comisia şi-a întemeiat considerentele şi recomandările din cele două rapoarte doar pe opiniile unor asociaţii profesionale care îi validează tezele şi prejudecăţile fără rezerve, ignorând asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor care aduc critici clare şi întemeiate cu privire la sistemul judiciar din România atunci când este cazul. Nici AMR (persoană juridică 'de utilitate publică', având peste un sfert de secol de activitate), nici APR (cea mai veche asociaţie a procurorilor din România), nici UNJR nu au mai fost invitate la întâlnirile cu delegaţia Comisiei Europene după anul 2016", susţin cele trei asociaţii.


AMR, AJADO şi APR consideră că este inadmisibil ca, folosind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană să impună României "revenirea la practicile abuzive ale imixtiunii serviciilor secrete în actul de justiţie".

"În al treilea rând, este inacceptabil că rapoartele trec sub tăcere eşecurile răsunătoare ale luptei anticorupţie, colaborările nelegale între organele judiciare şi serviciile secrete, încălcările grave ale drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români, documentate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive, la dispoziţia Comisiei, dacă era interesată cu adevărat de prezentarea unei situaţii complete şi reale. O scurtă analiză a considerentelor şi concluziilor Rapoartelor MCV relevă probleme grave care ţin de nesocotirea vădită a realităţii, a faptelor şi/sau de necunoaşterea rolului şi modalităţii în care legea prevede funcţionarea instanţelor şi parchetelor din România", spun cele trei asociaţii ale magistraţilor.

În opinia lor, colaborarea dintre serviciile secrete şi sistemul judiciar, organizată şi desfăşurată în afara legii, aşa cum rezultă din clauzele protocoalelor declasificate şi cum a stabilit argumentat Curtea Constituţională, nu a fost denunţată nici de aceste Rapoarte MCV, nici de cele anterioare.

"Comisia Europeană nu este îngrijorată de gravitatea încheierii şi aplicării, în afara legii, a unor protocoale secrete între instituţii de la vârful sistemului de justiţie şi serviciile secrete, nici de încălcarea gravă a drepturilor fundamentale pe care folosirea protocoalelor a generat-o, ci de faptul că decizia Curţii Constituţionale prin care aceste protocoale au fost declarate nelegale va afecta lupta anticorupţie: 'Este încă devreme pentru a determina pe deplin impactul şi consecinţele punerii în aplicare concrete a acestei decizii, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei' (pag. 13). Cu alte cuvinte, prin raportare la faptul că aceasta este preocuparea principală cu privire la efectele protocoalelor, Comisia pare să accepte, în mod inadmisibil, abuzuri în numele luptei anticorupţie!", precizează cele trei asociaţii.

Asociaţiile magistraţilor se declară îngrijorate de recomandarea Comisiei Europene de a se crea un sistem "mai robust" de măsuri de supraveghere tehnică a cetăţenilor, "în contextul în care România are zeci de mii de mandate de supraveghere tehnică cerute de parchete şi mii de mandate pe siguranţa naţională, cerute de serviciile de informaţii, admise, în fiecare an, aproape în totalitate, de către instanţe".

Cele trei asociaţii critică şi referirile din Raportul MCV cu privire la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi "a presupuselor presiuni pe care înfiinţarea acesteia le-ar putea exercita asupra magistraţilor".

"În Raport se arată că 'au existat mai multe situaţii în care Secţia specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa' (pag. 5). La subsol (nota 21) se face trimitere la anchetarea de către SIIJ a fostului procuror-şef DNA, anchetă care, în opinia Comisiei, 'pare să indice intenţia de a împiedica această candidatură'. Într-o abordare obiectivă, cum s-ar fi cuvenit să putem citi într-un raport al Comisiei Europene, ar fi trebuit ca expresii de genul 'pare să indice intenţia' să fie însoţite de argumente punctuale robuste (ca să folosim un termen din raport), şi nu de argumente speculative privind data la care a fost 'deschis' dosarul penal sau de generalizări fără explicaţii (faptul că a mai fost înregistrată încă o cauză în care era implicat procurorul general 'pare să confirme' un anumit 'tipar de acţiune' împotriva 'magistraţilor de rang înalt' - adică 2 - care criticau activitatea SIIJ)", susţin reprezentanţii asociaţiilor.

Acestea mai spun că SIIJ nu a trimis în judecată niciun judecător sau procuror pentru "infracţiuni" rezultând din soluţiile pronunţate în dosarele cu care au fost învestiţi şi nici pentru exprimarea publică, în mod critic, faţă de unele modificări aduse Legilor justiţiei, în timp ce DNA "şi-a permis să se transforme în supra-instanţă".

"Alegaţiile din rapoarte, anterior redate, sunt dovezi ale lipsei obiectivitate şi a dublei măsuri aplicate de Comisia Europeană. (...) Rapoartele actuale (...) ignoră cu perseverenţă faptul că cei ce s-au opus şi se opun creării SIIJ au trecut sub tăcere realitatea potrivit căreia o astfel de structură exista deja. (...) Rapoartele nu au consemnat nimic nici despre argumentul potrivit căruia înfiinţarea SIIJ a avut scopul justificat al protejării judecătorilor de presiunile, rezonabil a fi prezumate, ce puteau fi exercitate de procurorii DNA care, în timp ce erau participanţi într-un proces penal ori civil, aveau posibilitatea legală de a-l ancheta pe judecătorul cauzei, chiar în decursul soluţionării acesteia", mai afirmă cele trei asociaţii.

Acest articol reprezintă o opinie.

Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23