Tensiunile din spațiul aerian european au revenit joi în prim-plan, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis un mesaj ferm cu privire la posibilele încălcări ale granițelor aeriene ale Alianței.

Declarația sa, făcută în cadrul unui interviu televizat, vine la doar câteva ore distanță de deciziile adoptate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), unde autoritățile române au stabilit noi proceduri pentru intervenția împotriva dronelor și a aeronavelor care pătrund ilegal în spațiul aerian național.

Întrebat dacă țările membre NATO ar trebui să doboare dronele şi avioanele ruseşti în cazul în care acestea intră în spaţiul lor aerian, acesta a răspuns că „Dacă este necesar. Așadar, sunt total de acord cu președintele Trump: dacă este necesar”, a afirmat Mark Rutte în emisiunea „Fox & Friends” difuzată de Fox News. Oficialul a subliniat că militarii NATO sunt instruiți să evalueze fiecare situație, să decidă dacă aeronavele rusești pot fi escortate în afara teritoriului aliat sau dacă se impune recurgerea la măsuri mai drastice. Rutte a sprijinit astfel poziția președintelui american Donald Trump, care solicitase statelor membre NATO să fie pregătite să doboare avioane sau drone rusești atunci când acestea reprezintă o amenințare directă.

În paralel, la București, CSAT s-a concentrat pe consolidarea cadrului legislativ și operațional legat de protejarea spațiului aerian. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a detaliat principalele măsuri adoptate, precizând că încă de la preluarea mandatului a inițiat reguli clare privind intervenția împotriva dronelor. „La 10 zile după ce am fost numit ministru am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile și linia de comandă pentru intervenția împotriva dronelor și astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor”, a declarat Moșteanu.

Lista obiectivelor care trebuie protejate va fi actualizată periodic și poate include și ținte temporare, în funcție de evenimentele organizate pe teritoriul României. Ministrul a explicat că, de exemplu, o conferință internațională sau vizita unor șefi de stat poate transforma o clădire obișnuită într-un obiectiv strategic, iar Serviciul de Protecție și Pază va avea responsabilitatea de a asigura securitatea acestuia.

Un alt subiect central discutat a vizat stabilirea lanțului de comandă pentru situațiile în care o aeronavă pătrunde neautorizat în spațiul aerian. „Avem cazul dronelor, unde am stabilit prin ordinul de ministru detaliat cine și ce face, și cum face, din 4 iulie. Avem aeronave cu pilot, care pot fi militare și în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operațiunii. (…) Folosirea armamentului și distrugerea unui avion este ultima măsură, este o măsură de ultimă instanță, dacă toți ceilalți pași sunt ignorați și aeronava nu se identifică și nu părăsește spațiul aerian al României”, a explicat Moșteanu.

Pentru aeronavele civile, regulile rămân stricte și decizia finală aparține exclusiv ministrului Apărării. Moșteanu a amintit că această procedură își are originea în tragediile din 11 septembrie 2001, când folosirea unor avioane comerciale în atacuri teroriste a schimbat definitiv modul în care statele privesc securitatea aeriană. „Este o decizie cu o componentă politică, fiind vorba despre o aeronavă care poate pierde și accidental posibilitățile de a transmite și de a comunica”, a subliniat ministrul.

Reuniunea CSAT a avut loc la Palatul Cotroceni și a inclus, pe lângă aspectele legate de securitatea aeriană, și teme mai largi privind apărarea națională. Conform Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi s-au aflat și discuții referitoare la cerințele tehnice pentru echipamentele destinate contracarării dronelor și la stabilirea procedurilor de informare între instituțiile responsabile de securitatea spațiului aerian.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News