Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Lansare NASA! Roverul Perseverance va căuta viață pe Marte - video

Roverul Perseverance a fost lansat cu succes, joi, cu o rachetă portantă Atlas V, de la baza aeriană de la Cape Canaveral, spre planeta Marte, unde va ajunge în luna februarie a anului viitor.

Călătoria spre Marte va dura mai mult de 6 luni şi, dacă roverul va asoliza fără probleme, va începe o misiune ştiinţifică de mai mulţi ani în cadrul căreia va aduna câteva zeci de eşantioane de roci şi sol pentru a căuta eventualii microbi sau urmele lăsate de aceştia. Aceste eşantioane vor fi apoi recuperate de un viitor robot şi aduse pe Pământ în 2031.


Perseverance va continua tradiţia celor patru misiuni cu rovere autonome trimise de NASA pe Marte începând cu sfârşitul anilor '90, care, cu ajutorul sateliţilor rămaşi pe orbita marţiană, ne-au oferit o cantitate impresionantă de informaţii despre Planeta Roşie şi au demonstrat că Marte nu a fost mereu planeta deşertică şi rece din prezent.

În trecutul îndepărtat, pe Marte au existat condiţiile şi ingredientele necesare apariţiei vieţii: compuşi organici şi un climat favorabil. Oamenii de ştiinţă speră să descopere în eşantioanele ce vor fi adunate de Perseverance fosilele unor bacterii, fapt ce ar confirma că Marte a fost în trecutul îndepărtat o planetă vie.

"Este una dintre cele două misiuni pe care le-am prioritizat pentru a fi siguri că le lansăm în iulie", a declarat administratorul NASA Jim Bridenstine. Pământul şi Marte ajung de aceeaşi parte a Soarelui la fiecare 26 de luni - o fereastră de lansare ce nu trebuie ratată.

NASA a demonstrat că ştie să trimită roboţi exploratori pe Marte



Până în prezent, NASA a demonstrat că ştie să trimită roboţi exploratori pe Marte. Cele patru asolizări, câte una pentru fiecare rover, Pathfinder, Spirit, Opportunity şi Curiosity (cel din urmă fiind şi ultimul care este încă funcţional la suprafaţa Planetei Roşii), s-au desfăşurat fără probleme. Abia în ultimii 20 de ani am aflat despre Marte că a fost o planetă udă, la suprafaţa căreia existau în urmă cu miliarde de ani oceane, râuri şi lacuri. Prezenţa moleculelor organice complexe nu a fost confirmată decât abia în cursul misiunii roverului Curiosity - însă aparatele sale de bord nu permit concluzii cu privire la eventuala origine biologică a acestor molecule organice.

Primele sonde de asolizare americane, Viking 1 şi 2, au încercat să găsească eventuale dovezi ale vieţii pe Marte încă din 1976, însă au acţionat aleator, bazându-se pe hazard. "Experienţele pentru detectarea vieţii au fost un eşec complet", a declarat pentru AFP G. Scott Hubbard, cel care a lansat în anii 2000 actualul program de explorare la suprafaţa lui Marte.

În consecinţă, NASA a decis să procedeze în etape: prin studierea solului, analiza chimică şi moleculară a rocilor şi multiple observaţii din satelit, geologii şi astrobiologii au înţeles progresiv unde se aflau cursurile de apă şi care zone de la suprafaţa lui Marte ar fi putut fi propice apariţiei vieţii.

"Identificarea locurilor în care ar fi putut apărea viaţa pe Marte şi a tipului de viaţă ce ar fi putut să se dezvolte au reprezentat etapele necesare pentru a trimite o nouă misiune, una foarte scumpă, într-o astfel de locaţie pentru a colecta eşantioane", conform lui Scott Hubbard.

Perseverance va asoliza la 18 februarie 2021 în craterul Jezero, locul unde se vărsa un râu în urmă cu 3 - 4 miliarde de ani, aducând cu el sedimente, nisip şi nămol, "într-una dintre cele mai bine conservate delte de pe Marte", conform lui Katie Stack Morgan, membră a echipei ştiinţifice a noii misiuni. Pe Pământ au fost descoperite fosile în rocile şi sedimentele din delte similare ale unor microbi vechi de miliarde de ani.

Roverul Perseverance, de 3 metri lungime şi aproape o tonă, are "ochi" (19 camere video), urechi (două microfoane ambientale) şi un braţ robotic de 2 metri lungime. Instrumentele cele mai importante sunt două lasere şi un dispozitiv cu raze X, care, proiectate asupra rocilor, realizează o analiză a compoziţiei chimice şi moleculare a acestora şi pot repera eventualii compuşi organici.

La bord se va afla şi un mini-elicopter de 1,8 kilograme, Ingenuity, care va încerca să zboare în premieră în atmosfera rarefiată a Planetei Roşii. La rândul său, roverul Perseverance are limite. El nu va putea, probabil, să identifice dacă o anumită rocă conţine sau nu fosile ale unor microbi sau chiar microorganisme vii. Pentru a afla cu certitudine acest lucru, va fi nevoie de transportarea pe Pământ a eşantioanelor culese de rover, unde vor fi tăiate în felii foarte subţiri pentru a putea distinge eventualele urme lăsate de microorganisme.

Prin această misiune NASA nu se aşteaptă să găsească fosile ale unor organisme mai complexe, cum ar fi cochilii fosilizate ale unor melci marini sau scoici, pentru că, susţin oamenii de ştiinţă, chiar dacă viaţa a apărut cândva pe Marte, ea a avut o existenţă scurtă şi nu a avut timp să evolueze spre forme mai complexe, înainte de deşertificarea întregii planete, pierderea apei şi a atmosferei, potrivit Agerpres.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy