4 martie 1977, ora 21.22. România a fost zguduită de cel mai devastator cutremur din istorie. Într-un minut şi 12 secunde, 33 de clădiri din Capitală s-au transformat în ruine. Printre cele 1. 578 de victime s-au numărat actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ şi cântăreaţa Doina Badea. Astăzi, în eventualitatea unui cutremur asemănător celui din 1977, peste 6. 5oo de bucueșteni și-ar pierde viața, iar alți 16. 000 ar fi răniți.
Potrivit unei hărți din 1999, în centrul Capitalei sunt nu mai puțin de 122 de clădiri, cu aproape 3.200 de apartamente, care reprezintă pericol public, acestea riscând să se prăbuşească chiar şi fără ca pământul să se mişte. Alte 260 de imobile, cu 2.600 de apartamente, sunt încadrate în clasa I de risc seismic, imobile care riscă să cadă la un cutremur de intensitate similară celui din 1977 (7,2 grade pe scara Richter).
Doar 14 au fost consolidate după 1989, iar în timpul comunismului constructorilor li s-a cerut doar ca blocurile renovate să aibă rezistența din anii interbelici. O perioadă în care nu se lua în calcul riscul seismic. Cutremurul din 4 martie 1977 a făcut 1578 de victime și a rănit 11.221 de oameni. Dintre aceștia, în București au murit 1424 și au fost răniți 7598. Potrivit estimărilor făcute de Banca Mondială, România a avut atunci pierderi de 2.05 miliarde de dolari. Charles Richter declara, pe 15 martie 1977, că România este singurul loc care este expus constat cutremurelor provenite din aceeași sursă.
Sorin Oprescu se pregătește pentru un eventual cutremur
Cifrele celui mai recent studiu realizat în 2011 pentru Planul Primăriei Capitalei de Analiză şi Acoperire a Riscurilor arată că, în cazul unui cutremur de magnitudine similară cu cel din 1977, 23.000 de imobile ar fi afectate, 6.500 de bucureşteni ar muri, 16.000 ar fi grav răniţi, 10.500 ar fi spitalizaţi, iar 95.000 de oameni ar rămâne captivi în case, din cauza pagubelor produse asupra imobilelor în care locuiesc. Analiza mai arăta că aproximativ 450.000 de bucureşteni locuiesc în imobile care ar suferi avarii în cazul unui cutremur.
Primăria are însă un plan de urgenţă pentru o astfel de situaţie, prezentat de edilul şef Sorin Oprescu, la România TV.
Aproximativ 310 clădiri cu risc seismic ridicat sunt în acest moment în Bucureşti, potrivit primarului general Sorin Oprescu. Primăria a angajaţi experţi care să analizeze clădirile şi să le identifice pe cele aflate în mare pericol în caz de cutremur. Arhitecţii spun că demolarea şi construirea unor clădiri noi ar costa mai puţin decât reabilitarea celor vechi.
Vezi aici lista clădirilor din București expuse unui eventual cutremur
Autorităţie au expertizat peste 1.200 de clădiri şi au reabilitat seismic doar 20. zonele cele mai vulnerabile sunt Unirii, Romană, Tineretului, Fundeni, Tei Toboc.
"Eu am tras semnalul de alarmă încă din 2008, când am preluat mandatul. 28 de clădiri sunt consolidate, alte 30 sunt în lucru şi am terminat pentru alte 40 proiectele de consolidare. Ăştia au fost banii pe care i-am avut la dispoziţie din partea Ministerului Dezvoltării, nu pentru mai mult de 10 clădiri pe an. Făcând o socoteală am ajuns la concluzia că e vorba de vreo 4.800-5.000 de oameni", a spus Oprescu, la România TV.
În cazul producerii unui seism de intensitate mare, Primăria a pregătit deja locuri de campare în sălile de sport din Bucureşti: "Am început să cumărăm pliante, pături truse de supravieţuire pe care să le dăm la fiecare bloc cu bulină roşie". Capacitatea de campare în caz de urgenţă este de 2.000-2.200 de persoane.
"Am antamat să cumpărăm un spital mobil şi anul ăsta sper să avem bani. Se duce la 3-4 milioane, poate să fie şi mai scump, dar nu ne trebuie. Avem deja unul, dar în caz de forţă majoră nu e suficient. Spitalele aflate în subordine au un plan special pentru dezastre şi ele sunt bine utilate,a u platou tehnic şi în acelaşi timp şi independenţa energetică şi a apei"
Citește și:
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
