UPDATE 32
Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a bloca activele financiare deţinute de preşedintele rus, Vladimir Putin, şi de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cadrul sancţiunilor impuse ca reacţie la războiul lansat de Rusia în Ucraina, afirmă oficiali de la Bruxelles.
UPDATE 31
Georgia anunţă că nu va susţine sancţiunile Occidentului împotriva Rusiei
Georgia a anunţat vineri că nu va susţine sancţiunile Occidentului împotriva Rusiei, deoarece acestea pot aduce prejudicii propriei sale economii, transmite EFE.
'Ca urmare a intereselor naţionale, Georgia nu intenţionează să participe la sancţiuni financiare şi economice' împotriva Moscovei, cu toate că este solidară cu Ucraina, a dat asigurări premierul georgian Irakli Garibaşvili, într-o conferinţă de presă.
Şeful guvernului georgian, ţară care a rupt relaţiile diplomatice cu Rusia în 2008 după recunoaşterea de către Moscova a regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, a calificat drept 'absolut inacceptabil atacul militar (rus) asupra unei ţări suverane'. Garibaşvili a promis că Tbilisi va continua să acorde ajutor 'politic şi umanitar' Ucrainei. 'Războaiele nu au niciun fel de justificare, noi am trecut prin asta în 2008, când nu am putut evita nişte evenimente tragice şi am pierdut teritorii pe care Rusia le-a ocupat şi le-a recunoscut', a continuat el.
Georgia s-a declarat joi 'consternată' - prin vocea preşedintei Salome Zurabişvili - de agresiunea rusă asupra Ucrainei şi a cerut stoparea operaţiunii militare, iar luni a condamnat recunoaşterea de către Rusia a independenţei autoproclamatelor 'republici' separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, comparând situaţia cu ceea ce s-a întâmplat în Georgia în 2008. În opinia lui Zurabişvili, se repetă 'acelaşi scenariu care a dus la ocuparea a 20% din teritoriul' georgian, când Moscova a recunoscut independenţa regiunilor secesioniste Abhazia şi Osetia de Sud.
UPDATE 30
Un război nuclear asupra Ucrainei, puţin probabil, consideră SIPRI
Este puţin probabil ca preşedintele rus Vladimir Putin să treacă de la ameninţări la fapte şi să recurgă la armele nucleare în războiul asupra Ucrainei, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) din Stockholm, citat vineri de DPA. 'Nu cred că războiul nuclear este un rezultat probabil al acestei crize', a declarat directorul SIPRI, Dan Smith.
'Dar din păcate, când armele nucleare există, atunci desigur există întotdeauna această mică posibilitate. Şi ar fi catastrofal', a adăugat el. Putin a anunţat că trimite trupe ruseşti în Ucraina joi dimineaţă devreme, lansând o invazie de care se temea demult vecinul Rusiei. În discursul său, el a subliniat că Rusia este acum una dintre 'cele mai puternice puteri nucleare din lume'.
Conform ultimului raport anual al SIPRI, difuzat în iunie 2021, Rusia avea peste 6.255 din cele 13.080 de arme nucleare deţinute de cele nouă puteri nucleare ale lumii la începutul anului trecut. Statele Unite, la rândul lor, aveau 5.550 de focoase. Smith a respins argumentul că arsenalele nucleare contribuie la stabilitatea internaţională. 'Oamenii care vin cu acest argument ar trebui să se uite la instabilitatea pe care o trăim în acest moment şi să înţeleagă: Nu, armele nucleare nu contribuie la stabilitate. Ele contribuie la suspiciune reciprocă, ostilitate şi instabilitate', a declarat el pentru DPA.
Mulţi politicieni importanţi au descris invazia Ucrainei de către Rusia drept un moment întunecat al istoriei europene. Din punct de vedere istoric, nu a existat o situaţie mai periculoasă de la Războiul din Coreea la începutul anilor 1950, a spus Smith. A existat şi o confruntare a forţelor militare în Criza Rachetelor din Cuba - dar acum chiar are loc un război, a continuat el. Spre deosebire de acele momente din istorie, 'nu este uşor să vezi care va fi rezolvarea diplomatică a acestei crize', a notat el.
Cu privire la motivaţiile lui Putin cu privire la Ucraina, Smith a spus că conceptul de securitate al Rusiei se bazează pe aceea de a avea o oarecare putere şi influenţă în zone din afara propriilor sale graniţe. În opinia lui Putin, aceste state învecinate ar trebui în mod ideal 'să se conformeze' precum Belarusul sau 'să fie dezactivate' ca Georgia, potrivit expertului. Guvernul de la Kiev, a spus el, 'nu se conformează'.
Cu toate acestea, Putin vrea să se asigure că Ucraina poate acţiona ca un tampon de securitate de încredere spre Vest. Dar ideea unei Ucrainei ca stat-tampon este greşită, în opinia lui Smith. În schimb, Ucraina ar putea fi abordată ca o naţiune care s-ar putea bucura de relaţii potenţial bune atât cu Rusia, cât şi cu Occidentul. 'Cam acesta ar fi obiectivul. (...) Atunci toţi s-ar bucura de securitate', a declarat Smith, atrăgând apoi atenţia cu privire la civilii din Ucraina: Ei nu sunt acolo pentru a fi pioni în jocul de putere al altcuiva'.
UPDATE 29
Singura cale de urmat pentru Ucraina este neutralitatea, afirmă şeful serviciului rus de informaţii externe
Şeful serviciului rus de informaţii externe (SVR), Serghei Narîşkin, a declarat vineri că singura cale de urmat pentru Ucraina este neutralitatea, la o zi după ce Rusia a lansat o invazie împotriva acestei ţări, relatează Reuters. Kremlinul a anunţat anterior că a luat notă de declaraţiile ucrainene conform cărora Kievul este dispus să discute despre un statut de neutralitate şi că le analizează. Ucrainei i s-a promis o eventuală aderare la NATO încă din 2008. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în perioada premergătoare invadării Ucrainei că aceasta este o 'linie roşie' pentru Moscova.
UPDATE 28
Ministrul Aurescu - la reuniunea extraordinară a CAE pe tema agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, participă, vineri, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe (CAE), care are ca scop abordarea efectelor agresiunii militare ilegale, neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, arată un comunicat de presă al MAE.
UPDATE 27
Discuţie telefonică Xi-Putin: China, favorabilă rezolvării conflictului din Ucraina prin dialog
Preşedintele chinez Xi Jinping a discutat vineri prin telefon cu omologul său rus Vladimir Putin cu privire la războiul din Ucraina, declarându-se favorabil unei rezolvări a conflictului pe cale diplomatică, informează AFP şi Reuters. China 'susţine Rusia în rezolvarea (conflictului) prin intermediul negocierilor cu Ucraina', a relatat televiziunea publică CCTV despre discuţia telefonică.
UPDATE 26
Turcia nu poate împiedica navele de război ruseşti să intre în Marea Neagră, afirmă MAE turc
Turcia nu poate bloca accesul navelor de război ruseşti în Marea Neagră prin strâmtorile sale, aşa cum a cerut Ucraina, din cauza unei clauze dintr-un pact internaţional care permite navelor să revină la bazele lor, a declarat vineri ministrul de externe turc, citat de Reuters.
Ucraina a cerut Turciei să blocheze traversarea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele navelor de război ruseşti care intenţionează să intre în Marea Neagră, după ce Moscova a lansat joi un atac terestru, maritim şi aerian pe scară largă împotriva Ucrainei. Forţele ruseşti au debarcat în porturile ucrainene de la Marea Neagră şi de la Marea Azov în cursul invaziei.
Conform Convenţiei Montreaux din 1936, Turcia deţine controlul asupra strâmtorilor şi poate limita trecerea navelor militare în caz de război şi în caz de ameninţare, dar cererea ucraineană a pus într-o situaţie dificilă această ţară, membră a NATO, care încearcă să menţină un echilibru între angajamentele sale faţă de Occident şi legăturile strânse cu Rusia. Aflat într-o vizită în Kazahstan, ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a declarat că Turcia studiază cererea Kievului, dar că Rusia are dreptul - potrivit Convenţiei - să-şi aducă navele în portul de origine, care în acest caz este în Marea Neagră.
Astfel, chiar dacă Turcia decide, după o procedură judiciară, să accepte cererea Ucrainei şi să închidă strâmtorile pentru navele de război ruseşti, ele ar fi împiedicate doar să navigheze în alt sens decât către baza lor din Marea Mediterană. 'Dacă ţările implicate în război fac o cerere de a-şi readuce navele la bazele lor, acest lucru trebuie permis', a declarat Cavusoglu, citat de ziarul Hurriyet.
Cavusoglu a adăugat că experţi jurişti turci încearcă încă să stabilească dacă conflictul din Ucraina poate fi definit ca război, ceea ce ar permite invocarea prevederilor Convenţiei. Ambasadorul ucrainean în Turcia, Vasil Bodnar, a declarat vineri că Kievul se aşteaptă la un 'răspuns pozitiv' din partea Ankarei la demersul său. Ministrul de externe turc a reiterat opoziţia Ankarei faţă de impunerea sancţiunilor economice împotriva Rusiei, poziţie care separă Turcia de cea mai mare parte a aliaţilor săi din NATO, care au anunţat deja astfel de măsuri.
Turcia are relaţii bune atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Ankara a afirmat că atacul rusesc este inacceptabil şi că sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, dar a evitat cuvinte ca 'invazie' pentru a descrie ceea ce se petrece în Ucraina. Ankara continuă cooperarea cu Moscova în domeniile apărării şi energetic, dar a vândut de asemenea drone de luptă Ucrainei şi a semnat un acord de cooperare cu Kievul pentru a produce mai multe. Turcia s-a opus de asemenea politicii Moscovei în Siria şi în Libia, precum şi anexării Crimeii în 2014 de către Rusia.
UPDATE 25
Refugiaţii din Ucraina, primiţi în Vama Siret cu apă şi alimente; mulţi ucraineni, cazaţi la Suceava
Refugiaţii ucraineni care intră în România prin Punctul de Trecere a Frontierei de la Siret din judeţul Suceava sunt primiţi cu alimente, în urma unor acţiuni caritabile ale localnicilor. Zeci de oameni s-au mobilizat pentru sprijinirea ucrainenilor care părăsesc ţara în urma invaziei armatei ruseşti. La ieşirea din Punctul de Trecere a Frontierei de la Siret aceştia primesc sandwich-uri, banane, dulciuri, apă sau un ceai cald.
'Suntem o mână de oameni inimoşi care îi aşteptăm pe refugiaţi la frontieră cu mâncare, băuturi calde şi vrem să transmitem mesajul că orice ajutor este bine-venit. Totodată, aici în frontieră avem nevoie de oameni care vorbesc limba ucraineană, pentru a traduce', a declarat, conform Agerpres, Vasile Nistor, unul dintre oamenii implicaţi în acţiunea de la Vama Siret.
De asemenea, refugiaţilor li se oferă transport gratuit până la Suceava, dar şi câte un spaţiu de cazare, acolo unde nu există altă posibilitate. În multe cazuri, ucrainenii, în special femei şi copii, sunt cazaţi în locuinţele sucevenilor, la pensiuni sau hoteluri din zonă, dar şi biserici.
'Noi nu am fost pregătiţi. Instantaneu ne-am pregătit ieri. A venit şi primarul şi am cazat 12 oameni în demisolul bisericii pe care l-am încălzit în prealabil, pentru a le crea condiţii. Unii au fost în tranzit, avem mame cu copii care mai sunt cazate, a arătat pastorul Bisericii Creştin Baptiste din Calafindeşti, Miron Corneluş. La faţa locului au fost mobilizate şi echipaje de prim ajutor ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Suceava, care sunt pregătite să acorde sprijin oricărui refugiat care are nevoie. Totodată, în imediata vecinătate a Vămii Siret a fost amplasat un cort de prim ajutor.
UPDATE 24
Armata ucraineană spune că trupele sale se luptă cu forţele ruse în zona extinsă a capitalei Kiev
Armata ucraineană a transmis vineri că trupele sale se luptă cu forţele ruse în zona extinsă a capitalei Kiev, potrivit DPA. Făcând referire la două zone de la nord-vest de capitală, un purtător de cuvânt al armatei, Olexii Arestovici, le-a spus jurnaliştilor că 'acolo au deja loc lupte'.
El a precizat că pregătirile pentru apărarea centrului capitalei Kiev sunt în desfăşurare. Armata ucraineană a distrus 'unele' elicoptere şi echipamente militare ruse, a mai spus el.
DPA precizează că aceste declaraţii nu pot fi verificate deocamdată din surse independente. Forţele militare ruse au lansat joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei - terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
UPDATE 23
UE este pregătită să suporte consecinţele economice pentru impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei
Uniunea Europeană este pregătită să suporte consecinţele economice pentru impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei, care vor putea să apară în primul rând de pe urma unor preţuri mai mari la energie, au declarat vineri o serie de oficiali europeni, transmite Reuters. Liderii UE au convenit joi să impună noi sancţiuni care să vizeze sectoarelor finanţe, energie şi transporturi ale economiei Rusiei, precum şi să introducă controale asupra exporturilor ruseşti şi să vizeze şi mai mulţi cetăţeni ruşi din cauza invaziei Ucrainei.
Aceasta înseamnă că ţările care îşi vând produsele în Rusia vor vedea cum veniturile lor vor scădea, în timp ce Rusia, care este principalul furnizor de energie al Europei, ar putea răspunde prin limitarea vânzărilor de gaze naturale, petrol şi cărbune către UE.
'Desigur că vom plăti un preţ economic pentru acest război', a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni la sosirea sa la reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor, care începe vineri la Paris. 'Vom discuta astăzi cum va afecta acest război previziunile noastre economice. Cred că va avea un impact, dar costurile pentru a reacţiona la această invazie, la această încălcare a dreptului internaţional, sunt costuri pe care trebuie să le suportăm', a spus Gentiloni.
În previziunile publicate la începutul lunii februarie, Comisia Europeană a prognozat că economia zonei euro va înregistra o creştere de 4% în acest an, mai puţin decât avansul de 4,3% prognozat în noiembrie, din cauza înmulţirii infecţiilor cu Covid-19, a blocajelor de aprovizionare şi a inflaţiei record provocată de preţurile mari la energie. Gentiloni a spus vineri că invadarea Ucrainei de către Rusia a făcut prognoza de creştere de 4% mai incertă.
Miniştrii din statele UE vor încerca vineri să evalueze impactul invaziei şi vor analiza cum să limiteze impactul. 'Vom avea o discuţie cu privire la cum ne putem proteja populaţia şi economiile, desigur că există consecinţe în sectorul energetic de exemplu dar suntem pregătiţi', a spus şi ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner.
UPDATE 22
Arhiepiscopia Sucevei oferă sprijin și cazare în biserici ucrainenilor care intră în România
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților vine în întâmpinarea cetățenilor ucraineni care intră în România prin Vama Siret și le oferă alimente, apă și articole de menaj și igienă, precum și spații de cazare în parohii și mănăstiri.
Potrivit unui comunicat transmis de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, ca urmare a intensificării tensiunilor politice și agresiunilor militare din Ucraina, Arhiepiscopia vine în întâmpinarea cetățenilor ucraineni care trec prin punctul vamal Siret.
Ucrainenilor li se oferă alimente neperisabile, articole de menaj și de igienă personală, apă și, de asemenea, li se oferă și spații de cazare la parohii și mănăstiri.
De asemenea, în apropierea punctului vamal, este instalat un birou de asistență, unde preoții, vorbitori de limbă ucraineană și tineri voluntari, vor oferi consultanță solicitanților, pachete cu alimente și apă, notează Mediafax.
Preoții îi îndeamnă pe credincioșii din eparhii să se roage, să fie solidari și să sprijine în mod concret cetățenii din Ucraina.
UPDATE 21
Administraţia Vladimir Putin a ameninţat, vineri, ţările occidentale cu reacţii "simetrice sau asimetrice" faţă de sancţiunile impuse Rusiei din cauza războiului împotriva Ucrainei şi susţine că oricum unele măsuri de penalizare impuse de Occident "nu sunt nerezolvabile".
UPDATE 20
Lavrov: Rusia vrea să-i 'elibereze pe ucraineni de opresiune'
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a susţinut vineri că obiectivul invaziei ruse în Ucraina este să-i 'elibereze' pe ucraineni 'de opresiune', lăsând să se înţeleagă că Moscova intenţionează să răstoarne actuala putere ucraineană, notează AFP.
'Preşedintele (rus Vladimir) Putin a luat decizia acestei operaţiuni militare speciale de demilitarizare şi de denazificare a Ucrainei pentru ca, eliberaţi de această opresiune, ucrainenii să poată să-şi aleagă liberi viitorul', a spus el în cursul unei întâlniri cu responsabili separatişti proruşi din estul Ucrainei. Şeful diplomaţiei ruse a profitat vineri de întâlnirea cu oficiali ai autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, a căror independenţă a fost recunoscută luni de Rusia, pentru a lansa din nou acuzaţii la adresa Occidentului şi a Kievului.
'Occidentul apără regimul ucrainean şi închide ochii la crimele de război comise de Kiev împotriva civililor, tocmai acţiunile ucrainene şi occidentale au aruncat Ucraina într-o tragedie', a spus Lavrov la întâlnirea cu aşa-numitul 'ministru de externe' al autoproclamatei republici Lugansk, Vladislav Deinego, şi 'prim-adjunctul ministrului de externe' al republicii Doneţk, Serghei Peresada, la Moscova, potrivit Vzgliad şi RIA Novosti.
La discuţiile cu Deinego şi Peresada, ministrul rus urma să discute problema deschiderii reciproce de ambasade, a relatat publicaţia Vzgliad (pro-Kremlin), care citează un comunicat al Ministerului de Externe rus. În acelaşi timp, liderii separatişti susţinuţi de Moscova se aşteaptă ca miliţiile lor să se apropie în curând de graniţele regiunilor Lugansk şi Doneţk, au relatat vineri agenţii de presă ruse, citate de Reuters.
Separatiştii - a căror independenţă a fost recunoscută de Moscova la începutul acestei săptămâni înainte de lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina - controlează în prezent doar o treime din Doneţk şi Lugansk, restul teritoriului aflându-se sub controlul Kievului. 'Rusia a recunoscut Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk în graniţele regiunilor Doneţk şi Lugansk pe când făceau parte din Ucraina', a declarat Vladimir Putin la 22 februarie, potrivit BBC în limba rusă.
UPDATE 19
Kremlinul ia notă de disponibilitatea Kievului de a discuta, dar nu comentează în legătură cu posibile contacte între lideri
Kremlinul a transmis vineri că a luat notă de disponibilitatea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a discuta despre un potenţial statut neutru al Ucrainei, dar a precizat că nu poate spune nimic despre posibile discuţii între liderii celor două ţări, informează Reuters.
Spunând că Moscova va analiza oferta lui Zelenski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a adăugat că aşteptările Moscovei de la Kiev rămân neschimbate.
Moscova cere de mult timp garanţii că Ucraina nu va adera niciodată la NATO şi nici nu va permite ca Alianţa Nord-Atlantică să desfăşoare trupe şi arme pe teritoriul său. Anterior, consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat pentru Reuters că Ucraina vrea pace şi este dispusă să poarte discuţii cu Rusia, inclusiv în legătură cu adoptarea unui statut neutru în privinţa NATO.
'Dacă discuţiile sunt posibile, ele ar trebui să aibă loc. Dacă Moscova spune că îşi doreşte discuţii, inclusiv în privinţa unui statut neutru, nu ne temem de asta', a precizat el.
UPDATE 18
Primarul oraşului Harkov din estul Ucrainei le cere locuitorilor să se adăpostească
Primarul oraşului Harkov din estul Ucrainei le-a cerut vineri locuitorilor să se adăpostească la metrou, în adăposturi anti-bombă şi în subsoluri, relatează Reuters. Potrivit unui martor citat de agenţia britanică de presă, explozii puternice au fost auzite anterior în Harkov, în contextul în care au fost raportate atacuri cu rachetă şi alerte de raiduri aeriene în mai multe oraşe din Ucraina.
UPDATE 17
Ucraina: Reuniune în weekend a miniştrilor de interne din UE pentru 'răspunsuri concrete' inclusiv la situaţia refugiaţilor
Miniştrii de interne ai statelor Uniunii Europene vor avea în acest weekend o reuniune extraordinară pentru 'a evoca răspunsuri concrete la situaţia din Ucraina', a anunţat vineri pe Twitter ministrul francez de resort, Gérald Darmanin, a cărui ţară asigură preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, transmit AFP şi Reuters.
'Mai multe subiecte vor fi pe agendă, printre care răspunsul european la impactul umanitar şi de securitate, precum şi măsurile de retorsiune', a precizat pentru AFP un consilier al executivului de la Paris. Separat, şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, a declarat la postul de radio France Inter că reuniunea va examina cum anume ţările UE ar putea gestiona cel mai bine fluxul de refugiaţi din Ucraina.
'În mod evident, europenii vor fi prezenţi pentru a arăta solidaritate, a primi refugiaţi', a indicat el. Joi, ministrul de interne al Germaniei, Nancy Faeser, a afirmat că ţara sa va oferi sprijin Poloniei şi altor ţări din estul Europei în faţa unui aflux de refugiaţi din Ucraina şi că este pregătită pentru toate scenariile.
UPDATE 16
Angela Merkel condamnă invadarea Ucrainei, 'un punct de cotitură profund' în istoria Europei
Fostul cancelar german Angela Merkel a condamnat invazia rusă în Ucraina şi şi-a exprimat solidaritatea cu această ţară, transmite vineri dpa. 'Acest război de agresiune al Rusiei marchează un punct de cotitură profund în istoria Europei după sfârşitul Războiului Rece', a răspuns fostul cancelar la solicitarea dpa de a comenta.
'Nu există niciun fel de justificare pentru această încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi o condamn în termenii cei mai fermi', a spus ea la Berlin. 'Gândurile mele şi solidaritatea mea se îndreaptă spre poporul ucrainean şi guvernul condus de preşedintele (Volodimir) Zelenski în aceste ore şi zile cumplite', a subliniat Merkel.
Ea şi-a exprimat 'sprijinul total' pentru eforturile depuse de Uniunea Europeană, NATO, ONU şi G7 în vederea unei încetări urgente a războiului. Angela Merkel era cancelar în exerciţiu în 2014 atunci când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. La acea vreme, ea a subliniat importanţa menţinerii deschise a comunicaţiilor cu Moscova. Ea a remarcat însă că, de data aceasta, situaţia este diferită întrucât atacurile recente au vizat întreaga Ucraină.
UPDATE 15
Londra vrea deconectarea Rusiei de la sistemul SWIFT; Parisul spune că este o măsură de ultim resort
Marea Britanie ar vrea ca Rusia să fie deconectată de la sistemul global de plăţi interbancare SWIFT şi va încerca în continuare să îi convingă pe partenerii săi reticenţi să ia o astfel de măsură, a declarat vineri ministrul Apărării de la Londra, Ben Wallace, în timp ce ministrul de finanţe francez, Bruno Le Maire, a spus că această opţiune rămâne deschisă, dar că este o măsură de ultim resort, relatează Reuters.
'Am vrea să mergem şi mai departe, am vrea să ajungem la SWIFT, sistemul financiar care le permite ruşilor să îşi mute banii prin lume pentru a primi plăţi pentru gaz, însă există organizaţii internaţionale, iar dacă nu toate ţările îşi doresc ca ei să fie scoşi din sistemul SWIFT, atunci devine dificil', a declarat Wallace la BBC TV.
Preşedintele american Joe Biden a declarat joi că SUA şi Uniunea Europeană au ales să nu scoată Rusia din sistemul SWIFT, dar că această chestiune ar putea fi revizuită.
De asemenea, bursele europene şi acţiunile băncilor revin pe creştere după căderea legată de Ucraina
Principalele burse europene au deschis şedinţa de vineri pe creştere, după scăderile înregistrate joi, în ziua invadării Ucrainei de către Rusia, informează AFP. După pierderile de aproximativ 4% înregistrate joi, Bursa de la Paris a crescut vineri dimineaţa cu 0,81%, cea de la Londra cu 1,11% iar cea de la Frankfurt înregistra un avans de 0,67%.
La rândul său, indicele bursier pan-European STOXX 600 înregistra un avans de 0,8%, după ce în şedinţa precedentă a coborât la cel mai scăzut nivel de după luna mai 2021.
În paralel, acţiunile băncilor europene şi-au revenit şi ele, chiar dacă bancherii evaluează încă impactul sancţiunilor impuse Rusiei. Indicele care regrupează acţiunile băncilor europene afişa vineri dimineaţa o creştere de 1,3%, după o cădere de 8% joi.
Băncile europene cu cea mai mare expunere pe Rusia au fost cele care joi au avut cel mai mult de suferit, precum titlurile Raiffeisen Bank International, care au pierdut 23%, însă vineri dimineaţa erau în creştere cu 3,5%. La fel, acţiunile Societe Generale erau în creştere cu 1,6%, după ce joi au pierdut 12%.
Uniunea Europeană vrea să îngheţe activele ruseşti din blocul comunitar şi să oprească accesul băncilor ruseşti la pieţele financiare europene, în cadrul a ceea ce şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a descris drept 'cel mai dur pachet de sancţiuni pe care l-am implementat vreodată'.
UPDATE 14
Trupele rusești au intrat în Kiev, au confirmat oficiali ucraineni într-un tweet, conform BBC. Corespondenții din Kiev au raportat că au auzit focuri de armă, deși adaugă că este imposibil de știut ce înseamnă acestea în acest moment. Aceștia spun că în prezent se pot auzi și explozii mai puternice.
De asemenea, Rusia a confirmat vineri că a ocupat Insula Șerpilor.
UPDATE 13
Forțele ruse au atacat 33 de locații civile, afirmă Ministerul de Interne ucrainean, ucigând cel puțin doi copii, relatează Sky News.
Armata ucraineană afirmă că forțele armate sunt angajate în lupte la periferia capitalei Kiev, în Dymer și Ivankiv, unde un număr mare de vehicule blindate rusești au avansat, conform BBC.
UPDATE 12
Preşedintele Zelenski lansează un apel către Formatul Bucureşti 9 de a ajuta Ucraina şi de a exercita presiuni împotriva Rusiei
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat vineri un apel către Formatul Bucureşti 9 (B9) (România, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia şi Cehia) de a oferi Kievului asistenţă în apărare, de a impune sancţiuni şi a exercita presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt ostilităţilor, relatează Zerkalo nedeli.
'Noi ne apărăm libertatea şi pământul. Dar avem nevoie de o asistenţă internaţională eficientă. Am discutat despre asta cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. M-am adresat către B9 în legătură cu asistenţa în apărare, sancţiuni şi presiuni asupra agresorului. Împreună trebuie să aşezăm Rusia la masa negocierilor', a scris Zelenski într-un mesaj pe Twitter. El a adăugat că Ucraina are nevoie de o coaliţie antirăzboi.
Preşedinţii ţărilor participante la 'Formatul Bucureşti 9' se întâlnesc, vineri, într-un summit extraordinar la Varşovia, pentru a aborda situaţia din Ucraina după invazia Rusiei asupra acestei ţări.
UPDATE 11
Armata ucraineană anunţă lupte grele la nord-vest de Kiev
Trupele ucrainene opun o rezistenţă puternică în faţa 'ocupanţilor ruşi' în zona Kievului, potrivit Statului Major al forţelor armate ucrainene, citat vineri de DPA.
La Dimer şi Ivankiv, aşezări la nord-vest de capitală, trupe de asalt ale forţelor armate ucrainene au oprit 'forţele inamice copleşitoare' la marginea Râului Teteriv. Podul peste râu a fost distrus, potrivit unui comunicat. Pe lângă lupte, loviturile aeriene ruse au vizat mai multe oraşe.
Un reporter DPA a declarat că sirenele au răsunat din nou la Kiev, în timp ce atacul Rusiei a intrat în a doua zi. Administraţia oraşului a cerut tuturor cetăţenilor să găsească un adăpost sigur. Mulţi s-au ghemuit în staţiile de metrou din Kiev, un oraş de 2,8 milioane de locuitori.
Potrivit informaţiilor apărute în presă, trupele ruse au atacat aeroportul din oraşul vestic Rivne (Rovno, istoric n.r.). Lupte au fost de asemenea raportate în Sumi, în nord-est, aproape de graniţa cu Rusia. Aceste informaţii nu au putut fi verificate independent.
Bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani nu au permisiunea de a părăsi ţara
De asemenea, bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani nu au permisiunea de a părăsi ţara, transmite dpa. Acestora nu li se permite să treacă frontiera, a anunţat joi seara şeful autorităţii vamale ucrainene din Lvov, Daniil Menşikov, pe Facebook. El le-a cerut oamenilor să nu intre în panică şi să nu încerce să treacă frontiera pe cont propriu.
Apărarea antiaeriană a doborât un avion rusesc deasupra Kievului (consilier ucrainean)
Apărarea antiaeriană a Kievului a doborât vineri dimineaţă un avion rusesc, care a căzut lângă un imobil de locuinţe din oraş, a indicat consilierul ministrului de interne ucrainean Anton Gheraşcenko, citat de EFE. 'Avionul inamic a fost doborât de antiaeriana ucraineană şi a căzut lângă un imobil situat pe strada Koşiţa 7, cartierul Darniţk', a indicat demnitarul ucrainean pe contul său Telegram. După căderea avionului rusesc, o clădire rezidenţială cu nouă etaje a luat foc - de la etajul patru până la etajul nouă- a relatat în acelaşi timp portalul RBC.ua.
La stingerea incendiului au fost mobilizate 11 echipaje de pompieri. Încă dis-de-dimineaţă în capitala ucraineană s-au făcut auzite explozii puternice. Consilierul ministrului de interne Anton Gheraşcenko a declarat că sunt în acţiune bateriile antiaeriene care apără oraşul. Autorităţile municipale i-a îndemnat pe locuitorii Kievului să rămână în locuinţe. Şcolile şi grădiniţele au fost închise.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut vineri dimineaţă bilanţul victimelor primei zile a invaziei Rusiei împotriva Ucrainei, indicând că sunt 137 de morţi. 'Conform datelor preliminare, din păcate am pierdut deja 137 dintre eroii noştri, cetăţenii noştri, zece dintre ei ofiţeri. 316 au fost răniţi', a spus Zelenski într-un nou mesaj adresat naţiunii
UPDATE 10
Miliardarii ruşi au pierdut 39 de miliarde de dolari într-o singură zi după atacarea Ucrainei
În mai puţin de 24 de ore după decizia lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina, cei mai bogaţi oameni din Rusia au pierdut 39 de miliarde de dolari, mai mult decât cele 32 de miliarde de dolari pe care le-au pierdut de la începutul anului şi până miercuri, transmite Bloomberg.
Pagubele provocate de atacarea Ucrainei se resimt asupra tuturor activelor. Indicele principal al bursei ruseşti MOEX s-a prăbuşit cu 33%, a cincea cea mai gravă cădere din istoria bursei locale, fiind pentru prima dată după 'Lunea Neagră' din 1987, când un declin de o asemenea magnitudine a afectat o piaţă cu o valoare de peste 50 de miliarde de dolari.
Potrivit surselor citate de Bloomberg, gigantul elveţian UBS Group AG, care administrează averile a jumătate din miliardarii lumi, a decis să execute opţiuni de tip 'margin calls' pentru unii din clienţii săi care folosesc obligaţiuni ruseşti drept garanţii, după ce a redus la zero valoarea unor obligaţiuni ruseşti. O serie de miliardari ruşi, inclusiv Gennady Timchenko, sunt deja vizaţi o serie de sancţiuni impuse de statele occidentale pentru că sunt apropiaţi ai lui Vladimir Putin şi există solicitări pentru extinderea listei persoanelor vizate.
'Sunt foarte mulţi oameni din SUA şi Europa care vor să îi sancţioneze direct pe miliardarii ruşi. Nu cred că există vreo veste bună în sancţiunile pentru ei', susţine Chris Miller, profesor la Universitatea Tufts. Preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, a suferit cel mai grav declin al averii sale. Într-o singură zi averea sa a scăzut cu aproape o treime, sau cu 6,2 miliarde dolari, până la 13 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Acţiunile Lukoil s-au prăbuşit cu aproape 33% în cursul zilei de joi.
Preşedintele producătorului de oţel Severstal, Alexey Mordashov, a pierdut şi el 4,2 miliarde de dolari în cursul zilei de joi, astfel că averea sa este în prezent de 23 de miliarde de dolari, iar Vladimir Potanin, preşedintele Norilsk Nickel şi cel mai bogat om din Rusia a pierdut trei miliarde de dolari.
În total, Vagit Alekperov şi Gennady Timchenko au pierdut fiecare aproximativ 10 miliarde de dolari în acest an, sau peste 40% din averea lor. Cei doi au suferit cele mai mari scăderi procentuale ale averilor din rândul miliardarilor ruşi urmăriţi de Bloomberg Billionaires Index.
UPDATE 9
Un consilier guvernamental ucrainean se aşteaptă la un atac cu tancuri ruseşti asupra Kievului vineri
Ucraina se aşteaptă la un atac cu tancuri ruseşti asupra capitalei Kiev vineri, care ar putea deveni cea mai dură zi a războiului, a declarat un consilier al ministrului de interne, relatează Reuters. Consilierul Anton Heraşcenko a spus că trupele care apără Kievul sunt pregătite cu rachete antitanc furnizate de aliaţii străini.
La rândul său, ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, a avertizat că forţele ruseşti vor intra vineri în zone de la marginea Kievului, după ce autorităţile au anunţat că oraşul şi alte locuri au fost atacate de rachete ruseşti la primele ore ale dimineţii. Hanna Maliar a adăugat că unităţi ale armatei ucrainene apără poziţiile pe patru fronturi, deşi sunt depăşite numeric.
Ucraina: Zelenski afirmă că forţele ruse vizează de asemenea zone civile
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că armata rusă vizează zone civile la Kiev şi a salutat 'eroismul' ucrainenilor în faţa invaziei ruse, dând asigurări totodată că soldaţii vor face 'tot posibilul' pentru a apăra ţara, informează AFP. 'În această noapte, ei (ruşii - n.r.) au început să bombardeze cartiere civile. Asta ne aminteşte de (ofensiva nazistă din) 1941', a spus Zelenski într-un video difuzat pe reţelele de socializare, pronunţând această frază în rusă pentru a le atrage atenţia cetăţenilor ruşi. Autorităţile ruse 'spune că zonele civile nu sunt ţinte, însă este încă una dintre minciunile lor. În realitate, ele nu fac nicio distincţie', a adăugat el, în ucraineană.
'Ucrainenii dau dovadă de eroism', a spus Zelenski. Declanşând invazia de joi, ruşii 'au crezut că forţele noastre sunt obosite, însă nu suntem obosiţi', a afirmat el. 'Toate forţele (ucrainene) vor face tot posibilul' pentru a apăra Ucraina, a subliniat şeful statului.
Rusia va trebui 'să discute' cu Ucraina 'mai devreme sau mai târziu' pentru a pune capăt luptelor, a mai declarat preşedintele ucrainean, în contextul în care capitala Kiev este vizată de bombardamente ruse. 'Rusia va trebui să discute cu noi mai devreme sau mai târziu. Să vorbească despre modul în care am putea pune capăt luptelor şi opri invazia. Cu cât această discuţie va începe mai repede, cu atât mai reduse vor fi pierderile pentru Rusia însăşi', a declarat Zelenski. El a mai atras atenţia că agresiunea neîntreruptă a Rusiei asupra ţării sale arată că sancţiunile impuse Moscovei de Occident nu sunt suficiente. De asemenea, Zelenski şi-a exprimat regretul că lumea continuă să observe de la distanţă ce se întâmplă în Ucraina.
UPDATE 8
SUA: Membri ai Congresului vor să suplimenteze semnificativ ajutorul militar şi umanitar pentru Ucraina
Membri ai Congresului american au declarat joi că ar putea aproba fonduri de sute de milioane de dolari ca ajutor militar şi umanitar suplimentar pentru Ucraina începând de săptămâna viitoare, pentru a întări guvernul de la Kiev în faţa agresiunii Rusiei, transmite Reuters.
Lăsând la o parte divergenţele tipice între partide, atât democraţi, cât şi republicani au spus că sunt favorabili unei creşteri puternice a ajutorului peste ceea ce a fost deja trimis. Administraţia preşedintelui american Joe Biden a trimis în Ucraina în ultimul an asistenţă în valoare de peste 650 milioane de dolari.
'Colegii mei şi cu mine monitorizăm cu atenţie situaţia şi suntem pregătiţi să acordăm asistenţă atât partenerilor noştri ucraineni, cât şi aliaţilor noştri din Europa Centrală şi de Est care se confruntă cu această criză', a afirmat Rosa DeLauro, membră a Camerei Reprezentanţilor şi şefă a Comisiei pentru credite.
La rândul său, şefa Camerei, Nancy Pelosi, a declarat că legislatorii vor să acorde Ucrainei asistenţă umanitară, precum şi armele defensive necesare pentru a răspunde atacului Rusiei. 'Ceea ce facem în privinţa Ucrainei este să ne asigurăm că punem la dispoziţie asistenţă umanitară pentru a ajuta oamenii, că trimitem arme defensive letale în Ucraina de până la 600 milioane de dolari pentru a-şi duce propria luptă', le-a spus Pelosi reporterilor la San Francisco. Congresmenii nu au menţionat cifre exacte, dar au dat de înţeles în mod clar că sunt favorabili unor cheltuieli semnificative.
Ucraina ar avea nevoie de 1 miliard de dolari în ajutoare umanitare pentru următoarele 12 luni, a arătat miercuri Barbara Lee, membră democrată a aceleiaşi comisii.
Senatorul republican Lindsey Graham, membru marcant al Comisiei pentru credite a Senatului, le-a spus reporterilor că doreşte ca legislativul să discute o lege privind acordarea de asistenţă Ucrainei săptămâna viitoare, când congresmenii vor reveni la Washington. Senatorii discutaseră anterior acordarea a 500 milioane de dolari suplimentari ca ajutor umanitar suplimentar pentru Ucraina, în timpul negocierilor eşuate cu privire la un proiect bipartizan de a întări Ucraina şi sancţiona Rusia.
Acest demers s-a blocat după ce democraţii şi republicanii nu s-au pus de acord dacă să aştepte cu impunerea de sancţiuni până după ce Rusia ar fi declanşat o invazie şi dacă să impună sancţiuni secundare asupra instituţiilor care fac afaceri cu bănci ruseşti. Ajutorul pentru Ucraina a fost un subiect discutat joi seară între membri ai administraţiei şi membri ai Senatului şi Camerei, conform unor surse.
Administraţia Biden nu a specificat care ar fi suma pe care ar dori să o autorizeze Congresul, afirmând că situaţia este încă în curs de evaluare. Deocamdată nu este clar dacă aceste fonduri vor fi aprobate printr-un proiect legislativ de urgenţă de sine stătător sau ca parte a măsurii mai largi de a menţine funcţionarea agenţiilor guvernamentale după ce finanţarea acestora va înceta la 11 martie.
UPDATE 7
Trupele ucrainiene își apără pozițiile pe patru fronturi, în ciuda faptului că sunt în inferioritate numerică, a declarat vineri dimineață un oficial din Ministerul ucrainean al Apărării, citat de Sky News.
UPDATE 6
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că agresiunea neîntreruptă a Rusiei asupra ţării sale arată că sancţiunile impuse Moscovei de Occident nu sunt suficiente, potrivit Reuters. De asemenea, Zelenski şi-a exprimat regretul că lumea continuă să observe de la distanţă ce se întâmplă în Ucraina.
El a făcut aceste declaraţii după ce capitala Kiev a fost lovită de rachete ruseşti la primele ore ale dimineţii de vineri. Zelenski a declarat că Rusia a reluat atacurile cu rachetă la ora locală 04.00, dar că trupele ruse au fost oprite din avansul lor în majoritatea direcţiilor.
Într-un discurs televizat, Zelenski a spus că atacurile ruse au avut ţinte atât militare, cât şi civile. Totodată, el a afirmat că Rusia va trebui 'să discute' cu Ucraina 'mai devreme sau mai târziu' pentru a pune capăt luptelor, potrivit AFP.
UPDATE 5
Zelenski spune că avansul trupelor ruse a fost în mare măsură oprit.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a reluat atacurile cu rachetă în zorii zilei de vineri, la ora locală 04.00, dar că trupele ruse au fost oprite din avansul lor în majoritatea direcţiilor, relatează Reuters. Într-un discurs televizat, Zelenski a spus că atacurile ruse au avut ţinte atât militare, cât şi civile.
Update 4
Ucraina a informat AIEA că centrala nucleară de la Cernobîl nu a suferit distrugeri.
Centralele nucleare operaţionale din Ucraina funcţionează în siguranţă şi nu au avut loc 'distrugeri' la facilităţile de la fosta centrala nucleară de la Cernobîl, a anunţat joi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, citând o notificare trimisă de Autoritatea pentru reglementare a energiei nucleare din Ucraina, transmite Reuters. Facilităţile de la fosta centrală nucleară de la Cernobâl au fost capturate joi de forţele ruseşti, după ce Moscova a lansat o invazie de amploare a Ucrainei, a declarat un consilier al preşedintelui ucrainean.
Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a declarat joi, că este de importanţă vitală ca operarea în condiţii de siguranţă şi securitate a facilităţilor nucleare din acea zonă să nu fie afectată sau întreruptă în niciun fel. 'Cu privire la situaţia de la Centrala Nucleară Cernobîl, Ucraina a informat IAEA că 'forţe armate neidentificate' au preluat controlul asupra tuturor facilităţilor de la Cernobîl, localizate în zona de excluziune.
Omologii au adăugat că nu au existat pierderi sau distrugeri ale site-ului industrial. Directorul general Grossi a spus că este de importanţă vitală ca operarea în condiţii de siguranţă şi securitate a facilităţilor nucleare din acea zonă să nu fie afectată sau întreruptă în niciun fel', se arată în declaraţia AIEA. La Cernobîl, unde în 1986 a avut loc cel mai mare dezastru nuclear din istorie, se mai desfăşoară în prezent activităţi de gestionare şi stocare a deşeurilor nucleare, potrivit informaţiilor publicate pe pagina de Internet a operatorului centralei chnpp.gov.ua/en/home.
Potrivit AIEA, în prezent în Ucraina funcţionează patru centrale nucleare. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică 'urmăreşte cu îngrijorare situaţia din Ucraina şi face un apel pentru reţinere maximă pentru evitarea oricărei acţiuni care ar putea pune facilităţile nucleare din Ucraina în pericol'. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică este o organizaţie internaţională creată în 1957, sub egida ONU.
AIEA regrupează 171 de state şi joacă un rol central în lupta împotriva proliferării nucleare, verificând că statele membre ale Tratatului de Neproliferare Nucleară îşi respectă angajamentele asumate. Reactorul numărul patru al centralei nucleare de la Cernobâl a explodat în data de 26 aprilie 1986, contaminând până la trei sferturi din teritoriul Europei, potrivit unor estimări. După catastrofă, autorităţile sovietice au evacuat sute de mii de persoane de pe un teritoriu de peste 2.000 de kilometri pătraţi, care a rămas abandonat. Potrivit autorităţilor ucrainene, omul nu va putea reveni în această zonă timp de încă 24.000 de ani însă o prudentă exploatare industrială este posibilă.
UPDATE 3 Statele Unite impun sancţiuni celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank
Statele Unite au impus sancţiuni celei mai mari bănci a Rusiei ca răspuns la invazia Ucrainei, transmite vineri dpa. Instituţiile americane trebuie să închidă orice conturi deschise la Sberbank care au permis desfăşurarea de afaceri în dolari americani în termen de 30 de zile, a anunţat joi Trezoreria SUA.
Sberbank, cu un capital majoritar de stat, este cel mai mare creditor al economiei ruse şi cel mai mare deţinător de depozite de economii.
Preşedintele american Joe Biden anunţase deja măsuri similare împotriva celei de-a doua bănci ca mărime din Rusia, VTB. Drept consecinţă a acestor măsuri recente adoptate de administraţia Biden, aproximativ 80% din activele bancare ruseşti sunt acum vizate de sancţiuni, a spus Trezoreria.
Daleep Singh, consilierul adjunct pentru securitate naţională, a declarat că sancţiunile impuse de Washington şi de partenerii aliaţi au afectat deja rubla şi piaţa de valori a Rusiei şi, în timp, vor duce la creşterea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, precum la scăderea puterii de cumpărare, a investiţiilor, a creşterii şi a nivelului de trai.
UPDATE 2
Două explozii puternice au răsunat în zorii zilei de vineri în centrul Kievului, la o zi după începutul invaziei ruse în Ucraina, relatează AFP.
Într-o postare pe contul de Facebook, forţele terestre ucrainene au precizat că Kievul este vizat de 'tiruri de rachetă', precizând că au distrus în zbor două din aceste rachete. Armata a publicat un scurt video de amatori care arată un bloc de apartamente în flăcări.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că trei persoane au fost rănite, dintre care una grav, de resturile de rachete căzute într-un cartier rezidenţial din sud-estul capitalei. Într-o fotografie publicată de Kliciko se văd doi pompieri pregătindu-se să intervină în faţa unui imobil puternic avariat şi din care iese fum. Un consilier al ministrului de Interne ucrainean a scris că forţele ucrainene au reuşit să doboare un avion rus, potrivit DPA.
UPDATE 1
Zelenski: Trupe inamice s-au infiltrat în Kiev; Ucraina este lăsată singură în faţa ruşilor
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că în Kiev s-au infiltrat trupe inamice, la o zi după ce Rusia a invadat Ucraina şi s-a apropiat de capitală, informează AFP. 'Am primit informaţii că grupuri de sabotaj inamice au intrat în Kiev', a afirmat preşedintele Zelenski într-o intervenţie video postată pe site-ul preşedinţiei ucrainene în care cere locuitorilor să fie vigilenţi şi să respecte interdicţia de circulaţie.
'Voi rămâne în capitală. Familia mea este, de asemenea, în Ucraina. Conform informaţiilor pe care le deţinem, inamicul m-a identificat ca fiind ţinta numărul unu, ia familia mea ţinta numărul 2. În aceeaşi intervenţie video, preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat regretul că Ucraina a fost 'lăsată singură' în faţa armatei ruse. 'Cine e gata să lupte alături de noi? Nu văd pe nimeni. Cine este gata să ofere Ucrainei garanţia unei aderări la NATO? Toată lumea se teme', a declarat preşedintele Ucrainei.
Rusia intenţionează să răstoarne guvernul de la Kiev
Blinken a declarat joi la ABC TV că planul Rusiei a fost de a pune capitala Kiev în pericol. 'Să ia cu asalt capitala, să atace alte mari oraşe', a spus şeful diplomaţiei americane. 'Vedem forţe care intră din nord, din est, din sud, iar asta face parte din planul pe care l-am prezentat lumii în ultimele săptămâni', a adăugat el.
Cu toate acestea, Blinken s-a declarat convins că Ucraina va avea câştig de cauză în faţa Rusiei. 'Indiferent dacă va fi pe termen scurt, mediu sau lung, sunt convins că democraţia şi independenţa Ucrainei vor prevala', a mai spus el. Şi Pentagonul a transmis printr-un oficial că evaluarea sa este că Rusia intenţionează să răstoarne guvernul de la Kiev ca parte a atacului asupra Ucrainei.
Atacul Rusiei vizează Kievul
Autorităţile militare ucrainene au anunţat joi seara că armata rusă a înaintat deja în Ucraina cu o mare parte din trupele sale, transmite vineri dpa. Rusia îşi concentrează trupele în regiunile estice Harkov şi Doneţk, precum şi în sud, a declarat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.
Conform acestuia, obiectivul principal pare a fi impunerea unei blocade asupra capitalei Kiev. Ruşii par, de asemenea, să plănuiască crearea unui coridor terestru din peninsula Crimeea către zonele separatiste din est şi regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova.
Oficialul militar a menţionat, de asemenea, că au loc lupte în regiunea Herson din sudul Ucrainei şi că armata rusă a încercat să debarce 200 de soldaţi pe aerodromul Gostomel, situat la vest de Kiev, dar armata ucraineană a reuşit să oprească debarcarea contingentului principal.
Purtătorul de cuvânt a mai informat că sunt 60 de batalioane tactice din Rusia, unităţi de luptă extrem de flexibile şi rapide, formate din 600 până la 1.000 de soldaţi. Surse ucrainene spun că armata Rusiei are pregătite pentru invazie aproximativ 90 de astfel de unităţi de luptă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
