ROBOR este calculat de către BNR ca media aritmetică a ratei dobânzilor la care primele 10 bănci din țara noastră sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte instituții bancare.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 8,01% pe an, de la 7,97% pe an în şedinţa precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 1 februarie 2010, respectiv 8,15%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR), potrivit Agerpres.
La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,13% pe an, de la 8,08% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,24% pe an, de la 8,19% pe an, vineri.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.
Ce influențează evoluția indicelui ROBOR
Există mai mulți factori care influențează creșterea indicatorului ROBOR.
Creșterea inflației, scăderea lichidității din piață, incertitudinea în ceea ce privește politicile adoptate de către Ministerul Finanțelor Publice – toate acestea pot influența pozitiv și/sau negativ evoluția indicelui ROBOR, potrivit Financer.
Creșterea inflației
Din păcate, în ultima vreme, rata inflației a înregistrat o evoluție ascendentă, trend care pare să se păstreze și în viitor.
Creșterile salariale nu au făcut decât să crească apetitul de cumpărare al românilor, fapt care se traduce prin scumpirea tuturor articolelor de pe piață și, automat, în deprecierea puterii de cumpărare a leului, rezultând creșterea inflației.
Există o legătură directă între rata inflației și cea a dobânzii de politică monetară.
Pentru a se menține un echilibru, este necesar ca atunci când se observă că inflația crește, să se crească automat și rata dobânzii interbancare.
Consilierul de strategie al Băncii Naționale a României, domnul Adrian Vasilescu declara în 2018 că inflația mare cere și o dobândă mare.
Scăderea lichidității în piață
Cu cât există mai puține lichidități, cu atât băncile sunt nevoite să se împrumute la rate interbancare mai ridicate, ducând automat și la creșterea indicelui ROBOR.
Riscul din sfera finanțelor publice
Politicile uneori confuze ale celor ce se regăsesc în funcții de conducere ale instituțiilor finanțelor publice, sau uneori chiar contradictorii, duc la prudență.
Băncilor le este frică de eventualele consecințe, retrag lichiditățile de pe piață și așteaptă să vadă ce se întâmplă și cum gestionează statul deficitul monetar, pentru a știi cum să reacționeze și ei, la rândul lor.
Fapt care, ai ghicit, duce la creșterea ROBOR-ului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
