H.D. Hartmann a vorbit despre singurul român care a fost invitat la Davos.
„Doctorul Palade a fost singurul român invitat la Davos. Era de cetățenie americană, dar era de origine română. În rest, niciun mare român nu a fost. Dar după 1989, au mai fost unii oameni de afaceri români care și-au plătit „invitația”, a zis H.D. Hartman.
Doctorul Palade a fost un medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină. În 1986 i-a fost conferită în Statele Unite National Medal of Science („Medalia Națională pentru Știință”) în biologie pentru: „descoperiri fundamentale (de pionierat) în domeniul unei serii esențiale de structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii”.
„La Davos este pe bază de... „cine dă mai mult”. Ți se oferă posibilitatea să participi la diverse conferințe. Și bineînțeles costă să participi la aceste conferințe. Există sponsorii conferințelor care câștigă și rolul de moderatori. Sunt cele mai căutate locuri pentru că stai acolo în fața unei mulțimi de oameni. Stai acolo și vorbești în direct mulțimilor de miliardari pe care îi ai în față și, totodată, zecilor de milioane de oameni care se uită. Să nu uităm că transmite în direct o sucursală a CNN, transmite și o sucursală a FOX-ului, transmite și o sucursală a Radio France Internationale. Practic se transmite peste tot”, a mai spus H.D. Hartman.
„Plătești ca să fii invitat. Dacă invitatul nu are bani, sunt miliardari care sponsorizează prezența unui mare om de cultură sau a unui mare om de știință pentru a fi speaker”, a mai zis analistul la DC News.
Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, a cărui reuniune anuală se desfăşoară în perioada 16-20 ianuarie 2023, a anunţat o participare record a liderilor politici şi reprezentanţilor mediului de afaceri, care vor aborda teme precum încetinirea economică globală sau provocările de mediu, dar şi războiul din Ucraina, într-un context de crize multiple şi mutaţii geopolitice, au anunţat agenţiile Reuters şi EFE.
Întâlnirea anuală reuneşte lideri de stat, din afaceri şi societatea civilă pentru a aborda starea lumii şi a discuta despre priorităţile anului. Evenimentul furnizează o platformă pentru angajarea în dialoguri constructive, orientate spre viitor şi ajutor în găsirea soluţiilor prin intermediul cooperării publice-private.
Forumul este prezidat de profesorul Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv, sub coordonarea unui Consiliu de administraţie format din 29 de personalităţi ce acţionează ca "gardieni" ai misiunii şi valorilor organizaţiei şi supraveghează activitatea Forumului în promovarea adevăratei cetăţenii globale. Din Consiliul de administraţie fac parte, printre alţii: Chrystia Freeland, vicepremier şi ministru al finanţelor în Canada; Kristalina Georgieva, director al Fondului Monetar Internaţional; Fabiola Gianotti, director general al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN); Al Gore, fost vicepreşedinte al SUA (1993-2001); Paula Ingabire, ministru al Comunicaţiilor, Tehnologiei şi Inovării în Rwanda; Christine Lagarde, preşedinte al Băncii Centrale Europene; Ngozi Okonjo-Iweala, directoare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului; Regina Rania a Regatului Haşemit al Iordaniei; Mark Schneider, director executiv al companiei Nestle; Tharman Shanmugaratnam, ministru în guvernul statului Singapore; Jim Hagemann Snabe, preşedinte Siemens; Julie Sweet, preşedintă şi directoare executivă a companiei Accenture; Heizo Takenaka, profesor emerit al Universităţii Keio din Tokyo; Zhu Min, preşedinte al Institutului Naţional de Cercetare Financiară din cadrul Universităţii Tsinghua din Beijing.
Întâlnirea anuală din luna ianuarie, desfăşurată în cea mai înaltă staţiune din Elveţia, Davos, reprezintă evenimentul de referinţă al fundaţiei elveţiene Forumul Economic Mondial (WEF). Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum), potrivit site-ului oficial al WEF -www.weforum.org.
Iniţial, profesorul Klaus Schwab a orientat întâlnirile pe modalităţile în care companiile europene ar fi putut să se adapteze practicilor de management americane. A dezvoltat şi a promovat, de asemenea, abordarea managementului părţilor implicate (stakeholder), care baza succesul corporaţiilor pe managementul ce ia în considerare toate interesele: nu numai ale acţionarilor, clienţilor şi beneficiarilor, ci şi ale angajaţilor şi comunităţilor în cadrul cărora operează, inclusiv ale guvernelor.
Viziunea profesorului Klaus Schwab pentru ce avea să devină Forumul Economic Mondial s-a dezvoltat odată cu marcarea unor momente-cheie. Evenimentele din 1973 - colapsul sistemului monetar de la Bretton Woods şi Războiul Arabo-Israelian - au determinat expansiunea temelor abordate de la management la probleme economice şi sociale. Politicienii au fost invitaţi pentru prima dată la Davos în ianuarie 1974.
În 1976, organizaţia a introdus un sistem de apartenenţă pentru "cele 1.000 de companii de top din lume. Forumul European de Management a fost prima organizaţie non-guvernamentală care a iniţiat un parteneriat cu instituţiile de dezvoltare economică din China. În 1979, a fost publicat primul Raport de Competitivitate Globală (Global Competitiveness Report).
În 1987, Forumul European de Management a fost redenumit Forumul Economic Mondial, iar Simpozionul European de Management a devenit Reuniunea Anuală, reflectând expansiunea sferei de abordare, notează istoricul prezentat de site-ul citat.
În 1988, a fost semnată Declaraţia de la Davos între Grecia şi Turcia. În 1989, Coreea de Nord şi Coreea de Sud au participat la prima reuniune la nivel ministerial, la Davos. La aceeaşi reuniune, premierul est-german Hans Modrow şi cancelarul german Helmut Kohl au purtat discuţii despre reunificare.
În 1992, preşedintele sud-african Frederik Willem de Klerk s-a întâlnit în cadrul evenimentului cu Nelson Mandela şi liderul tribal Mangosuthu Buthelezi.
În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizaţie internaţională.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu