Grecia, cândva etichetată „bolnavul Europei”, a demonstrat în ultimii ani că ieșirea din criză profundă poate veni prin reforme structurate și tehnologie: transformarea administrației fiscale într-un hub digital - cu procesare centralizată a plăților, monitorizare în timp real prin big-data, drone și echipe de control echipate cu smartphone-uri speciale.
Atena - Fosta „bolnavă a Europei” a reinventat ministerele fiscale. A băgat investiţii în digitalizare şi supraveghere high-tech ce au transformat modul în care Grecia colectează şi administrează veniturile, iar pe termen scurt efectele se traduc în creştere economică, excedent bugetar şi revenirea obligaţiunilor suverane la ratinguri „investment grade” (nr. sigure pentru investitori), notează o relatare a Associated Press.
O clădire albă, fost mall transformat într-un centru digital al Autorităţii Independente pentru Venituri Publice, funcţionează acum ca un hub de monitorizare în timp real. De aici, echipele urmăresc milioane de tranzacţii, compară plăţi şi înregistrări fiscale, primesc imagini live transmise de drone şi pot declanşa controale acolo unde algoritmii semnalează anomalii. „Am lucrat ani de zile cu perseverență”, a spus pentru AP Giorgos Pitsilis, guvernatorul autorității fiscale. „Am pornit de la lipsa totală de date și am ajuns la big data”.
Metodele dau roade
Sistemul centralizat procesează automat plăţi cu cardul, declaraţii fiscale, date salariale şi alte fluxuri – toate integrate pentru a semnala discrepanţe şi a orienta misiunile de verificare ale inspectorilor. Aceştia ies pe teren echipaţi cu smartphone-uri specializate care transmit audio şi video direct la centru şi sunt dotaţi chiar şi cu butoane de panică pentru intervenţii tensionate. Ecranele din sala de comandă afișează în direct raiduri, imagini din porturi şi din silozuri, dar şi fluxuri video din restaurante şi cluburi.
Metodele deja dau roade: o operaţiune de control denumită „Saturday Night Fever” a pus la îndoială concordanţa dintre numărul de clienţi observat şi bonurile emise de un local, iar după verificări veniturile oficial raportate ale clubului s-au dublat. „Știam că mesele erau pline, dar bonurile nu se potriveau”, a spus un oficial citat de AP. „Dacă vedem semnal de la 20 de telefoane într-un magazin, dar aproape niciun bon emis, trimitem imediat o echipă”, a explicat un inspector.
"Grecia de astăzi este cu adevărat diferită de cea de acum zece ani"
Reformele fiscale au contribuit la îmbunătăţirea indicatorilor macro. În 2024 Grecia a fost printre cele şase state UE cu excedent bugetar; în acest an, veniturile au depăşit ţintele până în august. În martie, Moody’s a ridicat ratingul obligaţiunilor Greciei la nivel investiţional, menţionând explicit digitalizarea sistemului fiscal ca factor pozitiv. „Grecia de astăzi este cu adevărat diferită de cea de acum zece ani”, a remarcat Jason Graffam, vicepreşedinte la agenţia Morningstar DBRS.
Transformarea însă are şi costuri şi limite: măsurile de austeritate aplicate în timpul crizei au lăsat urme sociale – TVA la 24% şi anumite tăieri care nu au fost eliminate. Opoziţia arată că sporirea colectării nu compensează inegalităţile şi impactul asupra puterii de cumpărare a populaţiei. Partidul Comunist a calificat excedentul ca „un excedent însângerat”, subliniază AP.
Pe de altă parte, guvernul a folosit surplusul pentru reduceri fiscale estimate la 1,6 miliarde de euro şi susţine că încrederea în instituţii poate creşte dacă respectarea normelor devine vizibilă. „E un argument puternic: a fi responsabil fiscal aduce beneficii”, a spus Pitsilis. „Colectăm mai mult și asta ne dă spațiu pentru noi reforme”, a adăugat el.
Autorităţile fiscale planifică integrarea şi mai profundă a inteligenţei artificiale, un pas gândit să accelereze detectarea fraudei
Măsurile administrative se combină cu schimbări în infrastructura plăţilor: până în noiembrie, toate afacerile vor fi obligate să accepte IRIS, sistemul naţional de plăţi instant care elimină comisioanele bancare suportate de comercianţi. Pe stradă, obiceiurile se schimbă - micii comercianţi constată tot mai multe plăţi electronice: „Oamenii plătesc cu carduri, telefoane sau ceasuri”, spune un vânzător de legume și fructe din nordul Atenei, care nu se opune tranziţiei, deşi recunoaşte unele inconveniente.
Privind înainte, autorităţile fiscale planifică integrarea şi mai profundă a inteligenţei artificiale, un pas gândit să accelereze detectarea fraudei şi eficienţa colectării până în 2026. „Efortul de modernizare a administrației fiscale continuă, iar asta susține așteptarea ca veniturile din taxe să rămână solide pe termen mediu”, a apreciat agenţia Moody’s în raportul ei.
Specialiştii privesc Grecia ca pe un exemplu despre cum o perioadă de criză poate impulsiona reforme ample: digitalizarea, independenţa instituţională şi controlul mai strict asupra fluxurilor financiare au regenerat credibilitatea financiară a ţării. „Țările se schimbă atunci când își schimbă direcția”, a conchis Kyriakos Pierrakakis, ministrul de finanţe, care spune că transformarea este ireversibilă, conform AP.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe 
