Siguranța financiară a Europei „se împiedică” într-o priză comună, spune, cu o notă de ironie, economistul Adrian Negrescu, care temperează entuziasmul din jurul comentariului președintei Băncii Centrale Europene de a introduce un sistem unic de plăți digitale în UE.
Într-o declarație tranșantă, șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a tras un semnal de alarmă privind lipsa de autonomie a Europei în sectorul plăților digitale. Invitată în cadrul emisiunii The Pat Kenny Show, Lagarde a evidențiat o realitate prea puțin discutată: europenii depind aproape exclusiv de platforme de plată construite și controlate de mari corporații din afara continentului. "Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate deținute de companii americane sau chineze. Ar trebui să ne asigurăm că există și o ofertă europeană", a întrebat retoric oficialul BCE.
Pentru Lagarde, soluția este clară: un efort susținut către independență tehnologică și financiară. Ea vede această schimbare ca pe un "marș al independenței" care ar trebui să conducă la dezvoltarea unui sistem digital de plăți european, complet autonom. În paralel, consolidarea unei piețe europene de capital unificate ar deschide ușa unei integrări fiscale mai profunde, cu beneficii economice care ar putea ajunge la mii de miliarde de euro anual.
Economistul Adrian Negrescu a discutat în exclusivitate cu DC News pe acest subiect, unde a demontat un scenariu foarte îndrăzneț – de altfel fezabil și cu beneficii potențiale –, aducând discuția în zona concretului și subliniind că avantajele s-ar regăsi mai ales la nivelul bugetului Uniunii sau al marilor companii, și mai puțin în buzunarul cetățeanului de rând.
"Noi, la nivel de Uniune Europeană, nu am reușit să reglementăm o priză unică la nivel european și ne propunem să avem un mijloc de plată unic în Europa. E o propunere, cum să spun, din punct de vedere economic fezabilă, dar care are mici șanse să devină realitate. Suntem într-o Uniune Europeană în care fiecare stat, în parte, încearcă să-și avantajeze pozițiile economice, în care încearcă să găsească soluții proprii pentru a se descurca din punct de vedere economic. Soluția de a schimba, în momentul de față, platformele de plăți electronice existente mi se pare una cel puțin fantezistă, având în vedere costurile implementării, dar și durata, mai ales, a unui nou sistem de plată construit la nivel de Uniune.
Da, ar fi bine să avem un sistem de plată bazat pe euro în toată Uniunea Europeană, dar hai să nu uităm un lucru. Inclusiv dobânzile la euro diferă de la un stat la altul în zona euro, iar acest lucru generează costuri suplimentare pentru tot mediul de afaceri european. Deci, altfel spus, o modalitate de plată de acest gen nu va schimba nimic din situația economică în momentul de față. Nu va aduce decât bani în plus pentru bugetul european, pentru marile companii, dar pentru simplii cetățeni nu va reprezenta nimic în plus față de ceea ce este în momentul prezent în piață. Dacă UE ar veni cu niște costuri mai mici per tranzacție, pentru că aceste costuri sunt plătite, în general, de mediul de afaceri, de consumatorii finali, ar fi o alternativă.
Totuși, îmi e teamă că Uniunea Europeană, prin Banca Centrală Europeană, prin instituțiile care ar putea să dezvolte astfel de servicii, nu are capacitatea financiară de a oferi dobânzi mai mici, niște costuri de administrare mai mici, unui astfel de sistem de plată. Nu e ca și cum ai inventa o lege. Nu e ca și cum ai decide din biroul de la Bruxelles că, începând cu data de 1 mai, se aplică o anumită reglementare europeană. Aici vorbim de un mecanism extrem de amplu pe care Visa, Mastercard, Alipay și toate celelalte instituții care funcționează la nivel internațional îl dezvoltă de ani de zile. Sunt expertize, există un cost financiar extrem de mare, pe care sunt curios cine ar urma să-l plătească, până la urmă, având în vedere că noi am plecat de la zero într-o astfel de aventură financiară. Nu mai zic de cum se pune problema de compatibilitate cu celelalte sisteme de plată care nu ar mai avea acces în Europa. Din această perspectivă, ar putea sancționa economia europeană pentru interzicerea funcționării acestor sisteme", a explicat economistul Adrian Negrescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News