EXCLUSIV  După alegerile europarlamentare, percepția românilor asupra situației economice din țară s-a schimbat

Mădălina Hideg / 31 aug 2019 / 16:55 Salveaza PDF Comentarii

Luna aceasta, Comisia Europeană a dat publicității rezultatele parțiale ale ultimului eurobarometru standard realizat sub egida sa (EB 91), cu date culese în perioada 7 iunie – 1 iulie 2019. 

Înainte de începerea culegerii datelor, avuseseră loc alegeri pentru Parlamentul European (25-26 mai), la momentul începerii culegerii datelor cunoscându-se deja rezultatele scrutinului. Reamintim faptul că în România, pentru prima dată Partidul Social Democrat (PSD) iese pe locul doi (după PNL), nereușind să depășească 25% dintre voturile valabil exprimate.

În acest context, în ceea ce privește țara noastră, evoluția pozitivă a unora dintre indicatori este posibil să se datoreze euforiei cauzate de rezultatele alegerilor, cu scorul foarte bun al Partidului Național Liberal și al Alianței USR-Plus, care se pare că a trezit un val de optimism și de speranță. A fost un vot de sancțiune pentru PSD, astfel că oamenii speră acum la o îmbunătățire a situației pe plan intern, ignorând faptul că partidele câștigătoare ale alegerilor (PNL și USR-Plus) nu au prea multe pârghii pentru o schimbare reală, întrucât nu se află la guvernare și nu au nici majoritate parlamentară. De exemplu, în mod obiectiv, nu există motive care să ducă la îmbunătățirea semnificativă a percepției privind situația economiei interne, și totuși, după cum vom vedea, acest indicator înregistrează o diferență pozitivă de șase procente față de toamna anului 2018.

Optimismul generat de rezultatele pe plan intern de la alegerile europarlamentare afectează cel mai probabil și unii indicatori de percepție și atitudine privind Uniunea Europeană, astfel că abia după eurobarometrul din toamnă-iarnă se va putea aprecia în mod real dacă este vorba despre o tendință de creștere a aprecierii și susținerii românilor față de Uniunea Europeană sau a fost vorba doar despre efectele lunii de miere de care beneficiază câștigătorii imediat după câte o rundă de alegeri. Este posibil, de asemenea, ca percepția îmbunătățită asupra Uniunii să se datoreze și evenimentului de la Sibiu din 9 mai, foarte bine privit de români, când liderii europeni s-au adunat pentru a discuta despre viitorul Uniunii, concluziile fiind trase sub forma Declarații comune, în zece puncte.

Tot mai mulți români au încredere în Uniunea Europeană

 

Peste jumătate dintre români (52%) declară că au încredere în Uniunea Europeană, la egalitate cu austriecii și peste media europeană de 44%. Procentul românilor care declară că au mai degrabă încredere în UE a crescut cu două procente față de luna noiembrie a anului trecut, atunci când a fost făcută penultima măsurătoare într-un eurobarometru standard.

În contextul în care noul legislativ european își preia mandatul la 1 iulie (deci fix atunci când se încheie etapa de culegere a datelor sondajului), iar cu puțin timp înainte eșua acordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, însă începuseră deja negocierile între grupurile politice pentru funcțiile de conducere a principalelor instituții europene (care, culmea, se asemănau destul de mult cu luptele pentru putere din plan intern), creșterea încrederii românilor în Uniunea Europeană își are resorturile cel mai probabil într-un val de optimism privind îmbunătățirea situației în general.

Doar irlandezii au o percepție mai bună decât noi în ceea ce privește imaginea pozitivă asupra Uniunii Europene

 

Față de eurobarometrul din toamna lui 2018, românii și-au îmbunătățit percepția asupra imaginii pe care o au despre Uniunea Europeană. Astfel, șase din zece români afirmă că Uniunea Europeană le evocă mai degrabă o imagine pozitivă, cu 8% mai mulți față de penultima măsurătoare. Cele mai mari creșteri ale imaginii pozitive pe care o au cetățenii asupra Uniunii Europene se înregistrează în Cipru (11% diferență, ajungând la 47%) și în Ungaria (9%, ajungând la 52%). Suntem pe locul doi între țările europene în ceea ce privește percepția asupra imaginii pozitive despre Uniune (după Irlanda, unde 63% dintre cetățeni spun că UE le evocă mai degrabă o imagine pozitivă), la egalitate cu portughezii.

Optimismul românilor privind viitorul Uniunii Europene a atins cota maximă, raportat la ultimii doi ani

 

Aproape șapte din zece români (69%) se declară optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene, la egalitate cu slovenii, maltezii și luxemburghezii, spre deosebire de aproape șase din zece europeni în general (61%). Este cel mai înalt nivel al optimismului românilor privind viitorul Uniunii din ultimii doi ani, în creștere cu șase procente față de toamna anului trecut.

Cel mai înalt nivel din ultimii trei ani al gradului de mulțumire a românilor față de democrația europeană

 

Majoritatea românilor (59%) sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în Uniunea Europeană, la egalitate cu nemții, peste media europeană de 55%. Este cel mai înalt procent înregistrat de acest indicator în România în ultimii trei ani.

Cei mai puțin mulțumiți de modul în care funcționează democrația în interiorul Uniunii sunt grecii (36%), francezii (45%) și locuitorii din Marea Britanie (46%), aceste trei state membre fiind și singurele în care mai puțin de jumătate dintre respondenți declară că sunt satisfăcuți de democrația din cadrul construcției europene. Este oarecum surprinzătoare prezența Franței în coada clasamentului, având în vedere că francezii au avut întotdeauna o poziție cheie în interiorul Uniunii. Este puțin probabil ca percepția negativă asupra democrației europene să fie datorată situației politice interne (din timpul protestelor vestelor galbene), întrucât, deși încă nu sunt disponibile rezultatele pentru datele culese în cadrul EB 91, în general francezii apreciază că democrația din țara lor funcționează mai bine decât democrația din Uniunea Europeană.

Românii cred că terorismul amenință cel mai mult Uniunea Europeană

 

În opinia românilor, principalele amenințări la adresa Uniunii Europene vin din sfera terorismului (26%), apoi din cea a migrației (24%), a situației economice, a situației financiare a statelor membre și din zona creșterii prețurilor/inflației/a costului traiului de zi cu zi (16%). Topul realizat de români în ceea ce privește principalele probleme ale Europei este destul de diferit față de cel al europenilor, care consideră că cea mai importantă problemă cu care se confruntă Uniunea Europeană ține de migrație (34%), apoi de schimbările climatice (22%), respectiv de situația economică, situația financiară a statelor membre și terorism (18%). Doar portughezii au mai pus terorismul pe prima poziție a amenințărilor cu care se confruntă UE, la fel ca românii.

Pe plan intern, creșterea prețurilor și inflația îi îngrijorează cel mai mult pe români

 

La nivel național, românii sunt cel mai mult îngrijorați de creșterea prețurilor/inflație (35%), apoi de sistemul de sănătate și de securitatea socială (30%), de situația economică (25%) și de pensii (18%). În general, europenii sunt îngrijorați în primul rând de șomaj, de creșterea prețurilor și inflație, de sistemul de sănătate și securitate socială din propria țară. Primele poziții ale topul îngrijorării românilor au rămas aceleași ca în toamna anului trecut, doar că a crescut numărul celor care indică fiecare dintre aceste probleme (de exemplu, față de noiembrie 2018, în iunie 2019 sunt cu 2% mai mulți români care spun că inflația/creșterea prețurilor este o problemă cu care se confruntă țara noastră).

După alegeri, cu 6% mai mulți românii apreciază pozitiv situația economică a țării, spre deosebire de noiembrie 2018

 

Doar o treime dintre români apreciază că situația economică a țării este bună (31%, în creștere totuși cu 6% față de toamna anului trecut), spre deosebire de peste 90% dintre luxemburghezi, danezi și olandezi. Aproape două treimi dintre români (61%) spun că situația economică a Uniunii Europene este bună, peste media europeană de 49%. Cu acest procent, românii se află la mijlocul clasamentului european.

Aproape șase din zece români susțin politica europeană de uniune monetară

 

Uniunea monetară, cu moneda unică Euro, este susținută de către 59% dintre români, spre deosebire de 62% cât este media europeană de susținere a acestei politici europene. Europenii care susțin în cea mai mică măsură uniunea monetară sunt britanicii și suedezii (25%), cehii și danezii (26%), respectiv polonezii (35%), bulgarii (40%) și croații (42%), acestea fiind de altfel și singurele țări de la nivelul Uniunii în care uniunea monetară și moneda unică Euro au obținut susținerea a mai puțin de jumătate dintre locuitori, fiind de asemenea în afara zonei Euro. Cei mai mari susținători ai monedei unice europene și ai uniunii monetare sunt slovenii (88%), urmați de estonieni și portughezi (85%).


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24