De ce spun ardelenii "NO", atunci când vorbesc. De unde vine această interjecție și ce semnifică

Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pixabay
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pixabay

Tu știi de ce spun ardelenii "no", atunci când vorbesc? Iată ce semnifică și de ce este folosit.

Interjecția „No” își are originea în limba maghiară. Se spune că cei care o folosesc, utilizează interjecția pentru a marca o pauză în vorbire.  De asemenea, o fac pentru a avea suficient timp să-și pregătească următoarele cuvinte.

”Interjecţia marchează o pauză, de care avem nevoie, în vorbire, la momentul respectiv. Este legată, poate, şi de psihologia noastră, mai aşezată, de oameni calmi, care gândesc mai pe-ndelete, nu neapărat mai încet sau mai prost”, a explicat pentru adevarul.ro scriitorul Ion Piţoiu Dragomir, cel care locuiește în Zalău, scrie shtiu.ro. Conform specialiștilor, în limba ungurească, vestitul „No” înseamnă „Ia”.

De asemenea, interjecțiile ”ioi” şi ”tulai” sunt  împrumutate și ele de la vecinii maghiari. În ungurească, „tulai” vine de la „tolvaj”, acesta însemnând “tâlhar”. Acesta se folosește în semn de mirare.

"Asta cu lentoarea ardelenească este o stereotipie, nu se poate demonstra ştiinţific că ardelenii sunt mai lenţi decât ceilalţi din mai multe motive. De exemplu, au aceeaşi viteză de reacţie, sunt experimente unde li se arată oamenilor imagini şi ei trebuie să spună ce le trece prin minte când văd imaginea respectivă. Un experiment a demonstrat că moldovenii sunt mai înceţi decât noi la anumite lucruri, întrucât ar reacționa cu trei secunde mai târziu. De aceea, trebuie să facem o delimitare”, a explicat pentru adevarul.ro Lectorul Universitar dr. Radu Drăgulescu.

Vezi și: Ce înseamnă Ardeal. De unde vine această denumire

Regionalisme din Ardeal

Limba română este plină de regionalisme, iar Ardealul nu face excepție. Printre regionalismele din Ardeal se numără cuvinte amuzante precum „batoză” (mașină agricolă), „acareturi” (constructii auxiliare ce tin de o gospodarie), „bitang” (bastard), „copaci” (potcovar), „tocană” (mămăligă), „picioici” (cartofi), „oiagă” (sticlă), „blid” (farfurie), „movosin” (violet), scrie shtiu.ro.

Ardelenii au multe cuvinte de-a dreptul ieșite din comun. De exemplu, unui om care este „murdar” îi spun „piscos”, iar unuia extrem de murdar îi zic „moscos”. Cada se numește „vană”, ia „badogul” este o bere la doză. „Struțul” nu este pasărea aceea mare, ci sunt flori care se pun în piept la nuntaşi.

Regionalismele sunt de mai multe feluri: lexicale (curechi, în graiul moldovenesc – „varză”), frazeologice (a umbla lela, în Moldova, „a umbla fără rost”), fonetice (frace în graiul bănățean a cuvântului „frate”) și gramaticale (eu lucru, în Crișana – „lucrez”).

Vezi și: De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2022 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy