Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Cum a murit Decebal. Adevărul despre moartea regelui dac

DCNews Team / 17 dec 2014 / 15:14

În versiunea „oficială” a istoriei – cea pe care am învăţat-o cu toţii la şcoală – Decebal s-a sinucis pentru a nu fi capturat de romani, în anul 106 e.n. Dar o nouă descoperire spune o poveste diferită.

Decebal ar fi fost decapitat de un decurion roman, care a pus să se sculpteze pe piatra sa de mormânt o scenă care înfăţişează evenimentul, scrie decoperă.ro.

Noua versiune asupra morţii lui Decebal, prezentată recent de omul de cultură Dan Alexe pe blogul său, îl are în centru pe Tiberius Claudius Maximus, un ostaş roman născut în jurul anului 69 e.n. şi care a participat la războiul dacic, încheiat cu transformarea Daciei în provincie romană.

Tiberius Claudius Maximus s-a stabilit la Philippi, în Macedonia, şi a pus să se cioplească o stelă funerară – care urma să fie aşezată pe mormîntul său – pe care îşi prezintă, în cuvinte şi imagini, „CV-ul” (cursus honorum). 

Apare aici o scenă în care romanul, călare, îl decapitează pe regele dac, iar acesta ridică mâna, cerând să fie cruţat – o versiune diferită de cea oficială, ilustrată pe Columna lui Traian de la Roma; conform acesteia din urmă (imaginea de mai jos), Decebal şi-ar fi luat singur viaţa, pentru a nu fi capturat de romani

Citește și: Decebal s-a întors în România

 

Decapitarea regelui dac pare să fi fost momentul culminat al carierei lui Tiberius Claudius Maximus; ca urmare a acestei fapte, după ce a adus capul lui Decebal la Ranisstorum, unde se găsea Traian, a fost recompensat de împărat, fiind decorat şi ridicat în grad.

„Orgoliosul său mormânt spune un adevăr personal mai credibil decat cel imperial, oficial”, este de părere Dan Alexe, care citează pe blogul său două lucrări în care este analizată stela funerară a decurionului roman:

M. Spiedel, "The captor of Decebalus, a new inscription from Phlippi", in Journal of Roman Studies, LX, 1970, pp. 142-153

Y. Le Bobec, L'armée romaine, Paris, Picard, 1998.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25