Ce ascund blocurile în care locuiesc românii. Un specialist spune adevărul de care autoritățile se tem-exclusiv

Marius Marinescu, inginer constructor, a vorbit în exclusivitate pentru DC News despre efectele unui mare cutremur care va lovi în curând România. Specialistul a răspuns la două dintre cele mai importante întrebări ale oamenilor: când va fi următorul seism puternic și care vor fi consecințele sale?

DC News: Când va fi următorul cutremur puternic? 

Marius Marinescu: Încerc să dau un răspuns fiindcă am participat la salvarea sinistraților la cutremurul din 1977. În calitate de inginer constructor în cadrul Primăriei Capitalei am lucrat la expertizarea imobilelor afectate de cutremur. Așa l-am cunoscut, după cutremur, pe Florin Piersic care locuia într-un bloc lângă Cișmigiu. Așa l-am cunoscut pe Sergiu Nicolaescu care locuia undeva în zona Dorobanților.

Am experiență pentru că am fost șef de șantier, director și am construit sute de blocuri. Din punctul meu de vedere, pot să dau răspuns la această întrebare. În primul rând, aș spune că numai Dumnezeu știe când va mai fi un cutremur atât de mare, dar având în vedere istoria, aș face o analiză și aș spune că un seism foarte mare este iminent.

[citeste si]

DC News: Pe ce vă bazați spunând acest lucru?

Marius Marinescu: Pe istoria care se repetă. În ultimii 200 de ani și până astăzi au fost șapte cutremure mari. Acestea au avut o ciclicitate de circa 40 de ani sau de 60 de ani. Primul seism major a fost în 1738 și a avut magnitudinea de 7,7 grade pe scara Richter. Atunci a căzut Curtea Veche, a căzut o parte a istoriei noastre. Următorul cutremur a fost la aproximativ 60 de ani în 1802. A avut 7,9 grade pe scara Richter. Atunci au murit cel puțin șase oameni, dar trebuie menționat că atunci nu erau clădiri înalte. La circa 40 de ani diferență, la 1838, a fost un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter. Au murit peste 720 de oameni. La un interval de aproximativ 60 de ani, în 1901, a urmat încă un cutremur mare de 7,2 grade pe scara Richter. La circa 40 de ani distanță, în 1940 a fost marele seism de 7,4 grade pe scara Richter care a avut niște consecințe catastrofale: au fost peste 1000 de morți, jumătate din București a fost pus la pământ, iar orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90%. La diferență de 40 de ani, în 1977, am avut iar un mare cutremur de 7,2 grade pe scara Richter și știm cu toții consecințele acestui cutremur. La nouă ani diferență, am avut un cutremur de 7,1 grade și, din păcate, circa 150 de morți. Luând în calcul aceste date, putem spune că în orice moment poate fi un cutremur iminent; în absolut orice moment pentru că pe data de 4 martie s-au împlinit 39 de ani de la marele seism din 1977.

(w670)

DC News: Care sunt consecințele unui mare cutremur?

Marius Marinescu: Dacă se repetă istoria și vom avea un cutremur mare de 7,9 grade pe scara Richter ar fi o catastrofă.

DC News: De ce?

Marius Marinescu: Pentru că s-ar suprapune trei catastrofe: cutremur, incendiu și un tsunami. În București s-ar prăbuși imediat cele aproximativ 400 de blocuri cu bulină roșie. De asemenea, ar exista posibilitatea să se prăbușească blocurile construite până în 1930 fiindcă la timpul respectiv nu se folosea fier beton la structura de rezistență. Ar putea să se prăbușească o mare parte din cele aproximativ 8.000 de blocuri construite înainte de 1977 fiindcă ele erau calculate să reziste la un cutremur de circa 7 grade pe scara Richter. Alte blocuri care ar putea fi afectate de seism sunt cele construite în anii '90. De ce? Fiindcă la începutul anilor '90 nu se ținea cont de normativele de rezistență. Mă refer la blocurile care erau construite pentru vânzare. De asemenea, la aceste lucruri se mai suprapun și alte vulnerabilități. Multe blocuri au stâlpi de rezisență distruși de către agenții economici care și-au mărit spațiile comerciale. O altă vunerabilitate o constituie blocurile zgârie-nori care afectează structura de rezistență a clădirilor din jur. O altă vulnerabilitate o constituie vibrațiile metroului. O altă problemă o constituie izvoarele subterane a căror albie a fost deviată de diferite construcții. O altă problemă este vechimea blocurilor. Acestea au o durată de servici: blocurile de beton de circa 100 de ani, cele de cărămidă de aproximativ 80 de ani. De asemenea, multe blocuri au fost construite în albia Dâmboviței și a Colentinei, pe un teren nisipos.

DC News: Ne spuneați că dacă ne salvăm de cutremur... nu scăpăm de incendiu.

Marius Marinescu: Da. Să nu uităm că cine scapă de cutremure, nu scapă de incendii și nici scapă de incendii nu scapă de inundații în cazul unui cutremur foarte mare. Blocurile sunt izolate cu polistiren, acesta este inflamabil, iar în cazul unui seism puternic, se sparg țevile de gaze, se produc explozii și blocurile pot arde. Un pericol foarte mare îl constituie în București Lacul Morii. Acesta s-a construit în amonte de București și înmagazinează aproximativ 14-18 milioane metri cub de apă. În cazul unui seism foarte mare, s-ar putea ca porțile lacului să se rupă și atunci o parte din Capitală va fi inundată. Lacul Morii are o diferență de nivel față de Dâmbovița, în Crângași, de aproximativ 10 metri, iar la ieșirea din București are o diferență de nivel de aproximativ 28 de metri. În momentul unui cutremur foarte mare, Lacul Morii s-ar transforma într-un tsunami și ar mătura toată zona centrală: Universitatea Carol Davila, Facultatea de Medicină Veterinară, Spitalul Municipal de Urgență, Casa Poporului (partea de jos unde este Camera Deputaților), Palatul Justiției, Biblioteca Națională și Tribunalul București.

În încheierea interviului, Marius Marinescu a reamintit și de cazul oamenilor de ştiinţă italieni acuzaţi că au subestimat riscurile seismice înaintea cutremurului produs în provincia L'Aquila în 2009. Ei au fost condamnaţi luni la şase ani de închisoare, pentru omor din culpă. Verdictul era foarte aşteptat în Italia, în procesul a şapte oameni de ştiinţă acuzaţi de omucidere prin imprudenţă din cauza subestimării unor riscuri înaintea cutremurului de la Aquila, în 2009, miza fiind responsabilitatea savanţilor în prevederea unor catastrofe naturale.

Cutremurul de la 6 aprilie s-a soldat cu peste 300 de morţi şi a devastat centrul istoric al localităţii, biserici medievale şi o serie de localităţi din vecinătate. Zeci de mii de persoane au rămas fără locuinţe. Seismul este considerat în continuare un traumatism de către toţi italienii, o polemică aprinsă declanşându-se asupra tuturor deficienţelor care au contribuit la acest bilanţ grav.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy