Avocatul Toni Neacșu: Iohannis se află în grevă prezidențială nedeclarată

Scutaru Cristina / 30 dec 2018 / 20:18 Salveaza PDF Comentarii
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis

Avocatul Toni Neacșu a scris, pe Facebook, că președintele Klaus Iohannis se află de ceva vreme în grevă prezidențială nedeclarată. 

”Președintele Johannis se află de ceva vreme în grevă prezidențială nedeclarată. Refuză să-și îndeplinească obligațiile constituționale, motivând nevoia de reflecție și de analiză prelungită. Cel mai recent exemplu, desigur nu singurul, este cel privind obligarea sa de către Curtea Constituțională de a lua act imediat de demisia a 2 miniștri.

Dispozitivul Deciziei nr. 875/19.12.2018 este imperativ: "Președintele României urmează să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcții de ministru. Președintele României urmează să răspundă, de îndată, în scris și motivat, propunerilor înaintate de prim-ministrul României cu privire la numirile în funcția de ministru. Definitivă și general obligatorie."

Sunt două obligații de a face, cum le numim juridic, simple de înțeles și chiar mai simplu de aplicat.

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 decembrie 2018, după ce anterior fusese comunicată Președinției, moment de la care este obligatorie și moment de la care termenul "de îndată" începe să curgă.

Este și momentul în care consilierii pe probleme juridice ai președintelui ar fi trebuit să-i spună că atunci când e vorba despre îndeplinirea unor obligații constituționale politica trebuie lăsată de o parte, pentru că altfel este afectată însăși ordinea constituțională în România, înlocuită cu arbitrariul.

Președintele Iohannis nu se află doar în întârziere ci se află în refuz explicit de a-și îndeplini obligațiile funcției, așa cum ele rezultă din Constituție.

Imposibilitate temporară de exercitare a funcției

 

Din punctul meu de vedere refuzul explicit al Președintelui de a-și îndeplini obligațiile pe care le are echivalează cu o imposibilitate temporară de exercitare a funcției. Atribuțiile funcției de Președinte al României trebuiesc exercitate neîntrerupt, continuu și în termenele arătate de Constituție.

Dacă președintele nu-și poate îndeplini atribuțiile sau refuză să și le îndeplinească intervine situația de imposibilitate temporară a exercitării acesteia. Aplicarea Constituției în România nu poate fi suspendată nici în situația în care motive obiective îl împiedică pe Președinte să-și exercite atribuțiile, dar nici în situația în care simple motive subiective (refuzul său) îl pun în aceeași situație.
Pentru că supremația Constituției este fundamentul suprem pe care este construită România, există și un remediu constituțional și anume constatarea interimatului fucției de Președinte determinat de imposibilitatea temporară a exercitării funcției.

Din punct de vedere tehnic Curtea Constituțională este cea care constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al Românie, la solicitarea Președintelui sau a președinților celor două camere ale Parlamentului (art. 44 alin. 4 din Legea nr. 47/1992).

Este modelul aplicat deja în Republica Moldova, pe texte din Constituție identice cu ale noastre. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a constatat imposibilitatea temporară de exercitare a funcției de către președintele Republicii determinată de refuzul acestuia de a numi un ministru, un prim ministru, de a promulga o lege ori de a îndeplini obligațiile stabilite printr-o Hotărâre a Curții Constituționale. Sună foarte asemănător.

Interimatul asigurat de președintele Senatului

 

Potrivit Constituției noastre (art. 98 alin. 1) interimatul funcției de președinte, atunci când acesta este determinat de imposibilitatea temporară de exercitare a atribuțiilor, este asigurat de președintele Senatului.

Înlocuirea Președintelui în cazul existenței unei întreruperi în exercitarea atribuțiilor, constată de Curtea Constituțională, nu este nici opțională și nici nu este o decizie politică, cum este suspendarea președintelui, ci o obligație constituțională, pentru garantarea funcționarii statului și a aplicării neîntrerupte a Constituției.

Atunci când e vorba despre garantarea supremației Constituției, cea pe care însuși președintele depune jurământul de învestitură, soluțiile trebuie să fie unele juridice, iar nu unele politice”, a explicat Toni Neacșu.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.28