140 de miliarde de euro blocate. UE pregătește izolarea lui Orban pentru a putea da Kievului banii rușilor

Autor: Tiberiu Vasile

Premierul ungar Viktor Orban rămâne un obstacol major în calea proiectului european de a confisca active rusești în valoare de 140 de miliarde de euro și de a le redirecționa către Ucraina, notează Politico. Executivul european încearcă însă să găsească o cale prin care să ocolească veto-ul Budapestei.

În mod normal, o astfel de măsură ar necesita acordul unanim al celor 27 de state membre, ceea ce îi oferă liderului de la Budapesta, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, puterea de a bloca decizia.

Un artificiu legal care ar permite adoptarea proiectului

Jurisții Comisiei Europene explorează însă un artificiu legal care ar permite adoptarea proiectului prin majoritate calificată. Schema se bazează pe concluziile Consiliului European din 19 decembrie 2024, asumate inclusiv de Orban, în care se afirma clar: „Activele Rusiei trebuie să rămână imobilizate până ce Rusia își încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei și o compensează pentru distrugerile provocate de acest război”.

La momentul respectiv, declarația a fost interpretată ca referindu-se la fondurile rusești blocate în Belgia, la Euroclear. Capitalul rămâne inaccesibil Moscovei, însă dobânzile generate pot fi deja folosite pentru sprijinirea Kievului.

Executivul comunitar consideră acum că această declarație le oferă suficient „acoperiș juridic” pentru a trece de la unanimitate la vot cu majoritate calificată. Pentru ca planul să funcționeze, ar fi nevoie însă de o susținere aproape unanimă din partea celorlalte capitale. „Va fi nevoie de un acord politic generalizat la nivelul șefilor de stat și guvern”, a transmis Comisia într-o notă către ambasadorii europeni.

Nu doar Budapesta ridică probleme

Pe lângă opoziția Ungariei, și premierul slovac Robert Fico ar putea bloca consensul, având o poziție favorabilă Kremlinului. În plus, Belgia avertizează că măsuri prea agresive asupra activelor de la Euroclear ar expune țara și instituția la riscuri juridice.

„Să-i fie luați banii lui Putin și apoi noi să rămânem cu riscurile? Nu se va întâmpla, dați-mi voie să fiu foarte clar în legătură cu asta”, a declarat premierul belgian la ONU, adăugând: „Dacă țările văd că banii unei bănci centrale pot dispărea după bunul plac al politicienilor europeni, s-ar putea decide să-și retragă toate rezervele din zona euro”. Totuși, acesta a precizat că Belgia rămâne dispusă la negocieri și, spre deosebire de Budapesta și Bratislava, are în general o poziție favorabilă sancțiunilor împotriva Moscovei.

Discuții decisive la Copenhaga și Luxemburg

Subiectul va fi pe masa liderilor europeni la reuniunea de săptămâna viitoare din Copenhaga. Nu se vor lua decizii formale, dar întâlnirea va fi folosită pentru a strânge sprijin împotriva lui Orban. „Scopul întâlnirii de la Copenhaga va fi să obținem sprijinul necesar din partea celorlalte țări ca să-l izolăm pe Orban”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului. „Suntem într-o zonă gri”.

Deciziile oficiale sunt așteptate abia la finele lui octombrie, după reuniunea miniștrilor de finanțe la Luxemburg, programată pentru 10 octombrie.

Germania, Polonia, Spania și statele baltice s-au poziționat ferm în favoarea planului. În schimb, Franța și Italia privesc cu rezervă soluțiile inovatoare de utilizare a fondurilor înghețate.

Pariul european: 140 de miliarde de euro

Cele mai multe dintre activele rusești au fost blocate la Euroclear încă din februarie 2022, odată cu declanșarea invaziei. În mare parte era vorba de obligațiuni ale statelor occidentale, ajunse la maturitate și transformate în lichidități, care acum se află într-un cont la Banca Centrală Europeană.

Comisia propune ca aceste sume să fie folosite pentru un „Împrumut pentru Reparații”, destinat atât susținerii Ucrainei, cât și cooperării europene în domeniul apărării.

Un refuz al Ungariei ar echivala cu deblocarea fondurilor pentru Rusia și cu obligația ca statele membre să finanțeze din bugetele proprii sprijinul pentru Kiev. Totuși, mai multe capitale avertizează că utilizarea unei declarații anterioare ca bază legală pentru noi măsuri riscă să creeze un precedent periculos. „Ungaria ar avea suficient spațiu de manevră pentru a da în judecată UE. Dacă scepticii nu sunt convinși, nici măcar nu mai se pune problema”, a atras atenția un alt diplomat european, conform Politico.