Economiștii pretigioasei publicații arată care sunt asemănările și deosebirile între cele două crize. Argentina avea de ales, în 2001, la fel ca Grecia, între două soluții dureroase. Fie opera reduceri dure de buget, pentru a rămâne cu o monedă puternică, fie își devaloriza moneda, cu o prăbușire consecutivă a PIB-ului pe cap de locuitor și respectiv a nivelului de trai. Există asemănări și deosebiri, o paralelă între cele două țări fiind forțată, atrage atenția The Guardian.
De ce s-a ajuns la default
Grecia a profitat de intrarea în zona euro, luând credite guvernamentale ieftine, până la un nivel de nesuportat. Argentina nu avea monedă comună cu SUA, cum are Grecia cu Germania sau Franța. Pentru a stopa inflația, Argentina legase peso-ul de dolar, fără să renunțe la moneda proprie. Convertibilitatea era de unu la unu, iar când dolarul creștea, se aprecia și peso-ul, când scădea, se devaloriza moneda din Argentina. Scopul acestei măsuri a fost introducerea unei discipline anti-inflaționiste în finanțele publice și în economie.
Încrederea investitorilor a crescut, așa că un flux de bani a sosit în țară. Practice, băncile argentiniene au fost inundate cu capital, cee ace a dus la o explozie a creditelor. Când piețele financiare s-au contractat, banii au început să iasă, iar criza de cash a dus la o măsură similar celei luate în Grecia: restricții la retragerea de numerar. Panica a făcut ca totul să se prăbușească, iar în șase săptămâni a fost anunțat default-ul. PIB-ul s-a redus cu 11 procente, în 2002, iar venitul per capita a scăzut de la 8500 de dolari la 2800 de dolari, din cauza devalorizării. Șomajul a ajuns la cifre uriașe.
Diferență: Argentina avea ce exporta, Grecia nu
Revenirea Argentinei a fost la fel de spectaculoasă, dar la aceasta au contribuit cinci factori. În primul rând, Argentina avea monedă proprie, deci nu a trebuit să reconstruiască sistemul monetar, cum s-ar întâmpla cu Grecia. Mai important, Argentina este un mare exportator de alimente și materii prime, iar după anul 200 cererea globală a crescut, cu consumul din China. Exporturile Greciei sunt modeste, iar în turism și shipping concurența e foarte mare.
În al treilea rând, Argentina a avut o rată a dobânzilor mare, înainte de criză, pentru a menține paritatea cu dolarul (această rată mare a dobânzii a și atras capitalul în băncile argentiniene). După default, a putut reduce puternic rata dobânzii, cee ace a ajutat firmele. În eurozonă, rata dobânzilor este deja foarte mică, deci Grecia nu poate beneficia de același avantaj.
Asemănarea: datoria uriașă, raportat la PIB
Două sunt asemănările cu Grecia: recesiunea care a lovit Argentina a făcut ca reluarea creșterii economice să nu ridice problem legate de inflație, timp de câțiva ani. La fel se întâmplă cu Grecia. Devalorizarea peso-ului a făcut ca datoria publică să se reducă. Dacă nivelul acesteia era de 125% din PIB, în 2001, în 2002 ajunsese la 75 de procente. Același lucru s-ar întâmpla cu grecia, dacă părăsește zona euro, scrie The Guardian.
Profitând de factorii conjuncturali menționați, Argentina nu și-a restructurat economia, așa că în 2014 a intrat din nou în faliment.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
