Toni Neacșu, despre asumarea răspunderii Guvernului pe Legea bugetului: Adoptare prin ricoșeu

Rodica Mitu / 04 dec 2019 / 09:34 Salveaza PDF Comentarii
Ludovic Orban  SURSA FOTO AGERPRES
Ludovic Orban SURSA FOTO AGERPRES

Avocatul Adrian Toni Neacșu spune că o posibilă asumare a răspunderii Guvernului pe Legea bugetului de stat este o „adoptare prin ricoșeu” și pune în discuție constituționalitatea unui astfel de demers al Guvernului.

„În răspăr cu celelalte opinii exprimate în spațiul public cred că asumarea răspunderii Guvernului pe legea bugetului de stat o să ridice mari și apăsate probleme de neconstituționalitate. Potrivit art. 138 alin. 2 din Constituție Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, APROBĂRII Parlamentului. Potrivit art. 65 alin. 2 lit. b) din Constituție, camerele Parlamentului își desfășoară activitatea și în ședințe comune pentru APROBAREA bugetului de stat si a bugetului asigurărilor sociale de stat; Potrivit art. 114 alin. 3, cu referire la angajarea răspunderii Guvernului, Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat", a scris avocatul Adrian Toni Neacșu pe Facebook.

Acesta spune că Guvernul este în situația în care vrea să adopte bugetul fără dezbateri, ceea ce e obligatoriu, „nu ca urmare a aprobării legii în sine, ci ca o consecință-sancțiune pentru neadoptarea moțiunii de cenzură".

„Este o adoptare a bugetului prin ricoșeu. Rămâne de văzut dacă această modalitate de adoptare a bugetului corespunde cerinței din art. 138 ca bugetul să fie supus aprobării. Adoptarea, este o noțiune constituțională distinctă de aprobare. Bugetul trebuie aprobat de Parlamentul României în ședință comună iar nu adoptat prin ricoșeu. Întreg capitolul referitor la legiferare din Constituție (art. 73-79) se referă la atribuția Parlamentului de a adopta legi, singura lege care trebuie aprobat[ fiind chiar cea a bugetului de stat. Prin asumarea răspunderii Guvernului proiectul de lege este adoptat, iar nicidecum aprobat, astfel cum este cerința constituțională", a mai scris Neacșu.

Avocatul afirmă că își asumă noutatea acestei perspective juridice, întrucât până acum niciun Guvern nu și-a asumat răspunderea pe legea bugetului de stat.

„O premieră, nu există o jurisprudență a CCR și discuția juridică nu a fost abordată în practică. În literatura juridică asumarea răspunderii în această situație este considerată posibilă (în Franța de exemplu asumarea nu poate privi decât chiar bugetul și o altă lege în același timp). Comisia prezidențială pentru consolidarea statului de drept, condusă de profesorul Ioan Stanomir propunea în 2009 restrângerea posibilității asumării răspunderii Guvernului doar pe legea bugetului de stat. Neconstituționalitatea se va putea invoca și din perspectiva neîntrunirii condițiilor pentru asumarea răspunderii Guvernului, așa cum au fost stabilite în jurisprudența CCR. Prin Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a statuat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate simplificată de legiferare, la care „[..........] trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă". Prin Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, Curtea a subliniat că „[..........] acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, ar echivala cu transformarea acestei autorităţi în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul în ceea ce priveşte atribuţia de legiferare". Prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, Curtea a stabilit criteriile a căror respectare este impusă de art. 114 din Constituţie, respectiv: „– existenţa unei urgenţe în adoptarea măsurilor conţinute în legea asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea; – necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate; – importanţa domeniului reglementat; – aplicarea imediată a legii în cauză", potrivit avocatului Toni Neacșu.

În concluzie, Neacșu spune că sunt mai multe condiții pe care le va verifica CCR pentru a stabili dacă asumarea răspunderii pe legea bugetului este constituțională:

 

A) angajarea răspunderii Guvernului constituie soluţia ultimă, extremă, de adoptare a legii, în una din ipotezele următoare, care au caracter alternativ:
a) când adoptarea proiectului de lege în procedura obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă;
b) când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă;
B) existenţa unei urgenţe în adoptarea măsurilor conţinute în legea asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea;
C) necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate;
D) importanţa domeniului reglementat;
E) aplicarea imediată a legii în cauză.

Executivul ar fi dispus să își asume răspunderea, până la sfârșitul acestui an, pe Legea plafoanelor bugetului de stat și pe Legea bugetului pentru 2020.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27