Economia mondială se află într-o stare dezastruoasă de când SUA și Israelul au declarat război Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar după 20 de zile, situația nu dă semne că s-ar calma. Prețul mai multor produse va crește vertiginos ca urmare a războiului în curs din Orientul Mijlociu.
Președintele SUA, Donald Trump, a postat miercuri, 18 martie, pe Truth Social, pentru a răspunde la recentul atac al Israelului asupra câmpului de gaze South Pars din Iran, acesta din urmă ripostând prin atacarea zonei industriale Ras Laffan din Qatar. Acesta a declarat că „nu știa nimic” despre atac și a amenințat că va lua măsuri dacă Iranul va ataca din nou Qatarul.
Una dintre cele mai controversate decizii luate ca urmare a războiului este închiderea Strâmtorii Ormuz, o importantă rută maritimă care asigură o cincime din comerțul mondial cu petrol.
Trump a scris pe rețelele de socializare: „Statele Unite nu știau nimic despre acest atac concret, iar Qatarul nu a fost implicat în niciun fel în el și nici nu avea habar că urma să aibă loc”, susținând că Israelul „a ripostat violent” în urma evenimentelor din regiune.
Cu toate acestea, președintele a declarat că represaliile Iranului asupra Ras Laffan au fost „nejustificate și nedrepte”, adăugând că Israelul nu va ataca din nou câmpul de gaze South Pars, „cu excepția cazului în care Iranul decide în mod nechibzuit să atace” din nou o națiune nevinovată.
Câmpul de gaze este responsabil pentru 70% din gazul natural intern al Iranului, fiind în același timp cel mai mare câmp de gaze naturale din lume.
Susținând că SUA ar putea „distruge în totalitate câmpul de gaze South Pars cu o forță și o putere pe care Iranul nu le-a mai văzut sau trăit până acum”, Trump speră să nu se ajungă la „acest nivel de violență și distrugere”, conform Ladbible.
Însă, pe măsură ce prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu peste 30%, mulți se tem că prețul barilului de petrol ar putea ajunge la 200 de dolari, întrucât mai multe produse de uz cotidian au început să se scumpească.
Pe măsură ce Teheranul a amenințat cu un „război economic pe scară largă”, restul lumii a înregistrat o creștere a prețurilor la gaz, Marea Britanie înregistrând o creștere de 23% a prețurilor la gaz, ajungând la 171 pence pe term.
Prețul petrolului este mai ridicat, situându-se la 113 dolari pe baril, așa că ce impact are acest lucru asupra transportului?
Conducerea unei mașini va deveni mai scumpă, nu doar din cauza prețului benzinei, ci și a creșterii prețurilor pieselor auto și a anvelopelor.
De asemenea, transportul aerian va costa mai mult, întrucât avioanele utilizează combustibil derivat din petrol; la aceasta se adaugă costurile de transport maritim și rutier, care, la rândul lor, necesită combustibil, și anume mult mai mult decât ar consuma o mașină.
Transportul mărfurilor va deveni mai scump odată cu creșterea vertiginoasă a prețurilor la combustibil, deoarece transportul produselor de la fabrici și depozite la magazine va deveni mai costisitor, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor de vânzare cu amănuntul și a taxelor de livrare.
În legătură cu ultimul punct, este nevoie de combustibil pentru a transporta alimentele de la ferme la magazine, iar echipamentele agricole depind, de asemenea, de petrol, ceea ce înseamnă că producția de alimente va costa mai mult.
Îngrășămintele și pesticidele sunt, de asemenea, legate de petrol și energie, costurile energetice jucând un rol important în producția alimentară.
Agenția Internațională pentru Energie estimează că costurile energetice, atât directe, cât și indirecte, pot reprezenta până la 50% din costurile de producție a alimentelor în țări precum SUA. Produsele alimentare pot fi ambalate în plastic, care este fabricat din petrol.
Prețul hainelor ar putea crește, întrucât țesăturile precum poliesterul și spandexul sunt fabricate din petrol.
Dar și articolele de uz casnic din plastic vor deveni mai scumpe, prețurile jucăriilor, ustensilelor de bucătărie, recipientelor de depozitare și obiectelor de decor pentru casă putând înregistra o creștere, dacă sunt fabricate pe bază de petrol.
Există mai multe legături între produsele de uz cotidian și petrol decât ați putea crede, petrolul fiind folosit destul de des ca materie primă, jucând totodată un rol important în producție și transport.
Prețurile combustibilului pentru încălzire și ale propanului ar putea crește, deoarece prețul țițeiului are un impact direct asupra acestor produse utilizate în gospodării.
Cu toții am observat creșterea facturilor la energie în contextul crizei costului vieții, dar se pare că aceasta nu dă semne de încetinire.
S-a raportat că, în SUA, prețul petrolului pentru încălzire a crescut cu aproape 50 de cenți pe galon față de anul trecut.
Avocatul Remus Borza a precizat că trebuie să ne pregătim de o „criză severă“, cu atât mai mult cu cât războiul din Iran a perturbat puternic piețele globale.
„Rezistența iraniană va fi acerbă, plus că trebuie să ne uităm și la relief. E o țară montană și probabil acolo sunt mii de kilometri de tuneluri. PIB-ul îl au aproximativ cât al României, 450 de miliarde de dolari. Iranul e țara cu a doua cea mai mare rezervă de gaze din lume și a patra de țiței.
20% din țițeiul lumii trece prin Strâmtoarea Ormuz, iar problemele de acolo vor genera o reacție în lanț. Toate bursele americane, asiatice etc. sunt pe roșu în ultimele două săptămâni. Asta înseamnă o recesiune economică la nivel global, ca în 2008-2009. Vom fi puși în genunchi“, a mai precizat avocatul, adăugând că „toți milionarii fug ca potârnichile din regiune, 400.000 de expați plecând numai din Dubai în ultimele două săptămâni“, a punctat Remus Borza.
Citește și: România, în fața unei crize severe. Remus Borza: Vom fi puși în genunchi, la fel ca în 2008-2009 / video
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News