€ 5.0937 →
|
$ 4.3629 →
|
Produse tradiționale de Paște. Sursa foto: Agerpres
Dincolo de încărcătura spirituală, pentru poporul român Paştele înseamnă şi mese bogate în preparate savuroase, specialiştii în nutriţie-dietetică atrăgând atenţia că, mai ales pentru persoanele care au ţinut post, alimentele servite în zilele de Paşte pot reprezenta o provocare pentru organism.
Este perioada în care cei care se confruntă cu probleme digestive după mesele încărcate de Paşte obişnuiesc să învinovăţească un singur aliment pentru disconfortul apărut, însă specialiştii susţine că, de cele mai multe ori, responsabile sunt trecerea bruscă de la o alimentaţie predominant vegetală la una bogată în grăsimi şi proteine animale, precum şi asocierile incorecte sau cantităţile prea mari de alimente consumate într-o perioadă scurtă de timp.
Conform tradiţiei, în aceste zile, în multe gospodării meniul de Paşte începe să fie pus la punct până la cele mai mici detalii.
De Joia Mare, sau Joia Patimilor, în bucătăriile românilor începe forfota cu primele pregătiri pentru sărbătorile pascale: se frământă şi se coc cozonacii şi pasca, după care urmează vopsitul ouălor, iar în unele cazuri supermarketurile sunt luate cu asalt de cei care nu au avut timp să facă până acum cumpărăturile de Paşte.
„Alimentaţia de post se caracterizează printr-un aport redus de proteine de origine animală şi, de cele mai multe ori, de grăsimi, în paralel cu un aport crescut de carbohidraţi proveniţi din cereale, leguminoase şi alte alimente de origine vegetală. Organismul se adaptează la acest tip de alimentaţie printr-o stimulare mai scăzută a secreţiei enzimelor implicate în digestia grăsimilor şi, într-o măsură mai mică, a celor implicate în digestia proteinelor", a explicat, pentru Agerpres, Adina Rusu, preşedintele Colegiului Dieteticienilor din judeţul Iaşi.
Potrivit acesteia, organismul se adaptează relativ rapid la reintroducerea proteinelor după o perioadă de restricţie.
În schimb, subliniază dieteticianul ieşean, digestia grăsimilor este mai complexă, fiind dependentă de secreţia de bilă şi de enzimele pancreatice.
„În condiţiile unui aport redus, aşa cum este în post, aceste mecanisme sunt mai puţin stimulate, ceea ce explică de ce grăsimile sunt, în general, mai greu tolerate când sunt reintroduse”, a precizat Adina Rusu.
Prin respectarea câtorva reguli simple, putem evita apariţia acestor reacţii digestive nedorite.
„Tradiţional, mesele de Paşte includ ouă fierte, drob, carne de miel, salate cu maioneză şi diverse preparate mai bogate în grăsimi, la care se adaugă cozonacul, pasca şi, tot mai des, dulciuri din comerţ.
În acelaşi timp, această perioadă coincide cu apariţia legumelor de primăvară, care pot juca un rol esenţial în echilibrarea meselor. Asocierea preparatelor tradiţionale cu salate proaspete - din verdeţuri, ridichi, ceapă verde, salată verde sau alte legume de sezon - poate susţine digestia şi poate reduce senzaţia de plenitudine după masă”, a explicat Adina Rusu.
Conform acesteia, o abordare practică este ca fiecare masă să fie organizată în jurul unei combinaţii simple: o sursă de proteină - ouă, drob sau carne, alături de o cantitate generoasă de legume, evitând suprapunerea mai multor preparate consistente în acelaşi timp.
„De exemplu, ouăle sau drobul pot fi consumate alături de salată, iar friptura poate fi asociată cu legume, fără a adăuga la aceeaşi masă şi desertul. Dulciurile, precum pasca sau cozonacul, pot fi consumate separat, la distanţă de mesele principale, în porţii moderate”, a explicat Adina Rusu.
Ea a atras atenţia că un alt aspect important adesea neglijat este ritmul meselor.
„Mâncatul pe tot parcursul zilei nu permite finalizarea proceselor digestive şi poate duce la suprasolicitarea sistemului digestiv. De aceea, este recomandată respectarea unui program al meselor principale pentru a permite digestiei să se desfăşoare complet”, a mai explicat dieteticianul ieşean.
Un alt aspect important în această perioadă este consumul de alcool, care, deşi asociat frecvent cu mesele festive, poate accentua semnificativ disconfortul digestiv atunci când este consumat în exces.
„Alcoolul influenţează digestia prin încetinirea golirii gastrice şi prin suprasolicitarea ficatului, mai ales atunci când este asociat cu mese bogate în grăsimi. În plus, poate stimula apetitul şi reduce capacitatea de autocontrol, favorizând supraalimentarea. De aceea, se recomandă moderaţie şi evitarea consumului de alcool pe stomacul gol sau în combinaţie cu preparate foarte consistente”, a mai detaliat aceasta.
Hidratarea este, de asemenea, esenţială, dar adesea neglijată în timpul sărbătorilor.
„Un aport adecvat de lichide susţine digestia, contribuie la menţinerea unui tranzit intestinal normal şi poate reduce senzaţia de balonare. Apa rămâne cea mai bună opţiune, iar consumul acesteia ar trebui menţinut constant pe parcursul zilei, nu doar în timpul meselor. Băuturile alcoolice sau cele bogate în zahăr nu pot înlocui apa, ci, dimpotrivă, pot contribui la deshidratare. De asemenea, activitatea fizică uşoară după masă poate avea un rol benefic în procesul digestiv. O plimbare de 10-20 de minute poate stimula motilitatea gastrointestinală şi poate reduce senzaţia de plenitudine sau disconfort”, a menţionat Adina Rusu.
Cel mai important sfat: Fii cumpătat!
Preşedintele Colegiului Dieteticienilor Iaşi a adăugat că, din perspectivă metabolică, sărbătorile nu reprezintă un risc în sine, fiind important să fim atenţi la cantitatea şi combinaţiile alimentare făcute, la introducerea treptată a alimentelor care pot suprasolicita digestia şi la respectarea unui program al meselor principale ale zilei.
„Sistemul digestiv este adaptabil, dar sensibil la schimbări bruşte. Trecerea de la post la mesele de sărbătoare ar trebui privită ca un proces fiziologic care necesită echilibru şi etapizare. În final, cheia nu este restricţia, ci adaptarea inteligentă la nevoile organismului”, a conchis Adina Rusu.
Citește și: Rețeta de cozonaci cu 10 gălbenușuri, problema care o „macină” pe Gina Bradea înainte de Paște
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
