Preşedintele american Donald Trump studiază "activ" împreună cu echipa sa posibilitatea ca SUA să cumpere Groenlanda, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, care a refuzat încă o dată să excludă o preluare militară a acestei insule ce este un teritoriu autonom din cadrul Danemarcei, ţară cu care secretarul american de stat Marco Rubio va avea discuţii pe acest subiect, relatează agenţiile AFP şi EFE.

Cumpărarea insulei "este un lucru pe care preşedintele (Trump) şi echipa sa de securitate naţională îl discută activ", a spus la o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

"Pentru preşedintele Trump, toate opţiunile sunt întotdeauna pe masă"

"Pentru preşedintele Trump, toate opţiunile sunt întotdeauna pe masă, în timp ce evaluează ce este mai convenabil pentru interesele Statelor Unite, dar vreau să subliniez că prima opţiune a preşedintelui a fost întotdeauna diplomaţia", a răspuns ea după ce a fost întrebată dacă Statele Unite iau în considerare o acţiune militară în Groenlanda.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a invocat în acest sens că ideea anexării insulei Groenlanda de către SUA nu este nouă, încă din secolul al XIX-lea mai mulţi preşedinţi americani estimând o astfel de acţiune ca fiind "benefică pentru securitatea SUA".

"Preşedintele (Trump) a fost foarte deschis şi clar cu voi toţi şi cu toată lumea când a afirmat că el consideră că este în interesul superior al SUA să descurajeze agresiunea rusă şi chineză în regiunea arctică, iar din acest motiv echipa sa discută în prezent despre o posibilă achiziţie", a mai justificat ea.

Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani

Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Această insulă vastă, dar care numără doar aproximativ 56.000 de locuitori, are o economie dependentă de pescuit şi este finanţată masiv de guvernul de la Copenhaga, cu aproximativ un miliard de dolari pe an, echivalentul a aproximativ jumătate din bugetul său, deşi dispune de mari resurse naturale, inclusiv petrol şi gaze naturale.

După al Doilea Război Mondial, preşedintele american de atunci, Harry Truman, a încercat şi el să cumpere Groenlanda cu o sută de milioane de dolari plătiţi în aur, considerând-o un teritoriu de mare importanţă strategică în contextul Războiului Rece care tocmai începuse, dar guvernul danez a refuzat oferta. Cu baza sa aeriană Pituffik, Groenlanda este importantă pentru SUA şi pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa şi America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul şi-a exprimat interesul de a-şi extinde acolo prezenţa militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare şi submarinele nucleare ruseşti.

Marco Rubio a anunţat că se va întâlni săptămâna viitoare cu oficiali danezi pentru a discuta despre Groenlanda

Tot miercuri, secretarul de stat american Marco Rubio a anunţat că se va întâlni săptămâna viitoare cu oficiali danezi pentru a discuta despre Groenlanda, fără a oferi alte detalii. Danemarca a respins până în prezent categoric ideea de a ceda în vreun fel Groenlanda către SUA.

Mai mulţi aliaţi europeni ai Danemarcei, respectiv Spania, Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Regatul Unit, au emis marţi o declaraţie comună în care îşi afirmă sprijinul faţă de Danemarca şi descriu securitatea zonei arctice drept "o prioritate" pentru Europa, conform Agerpres.

CITEȘTE ȘI: Groenlanda, noul epicentru al tensiunilor transatlantice: Europa se pregătește pentru scenariul Trump

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News