€ 5.0937 →
|
$ 4.3629 →
|
Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 41:Iran cere despăgubiri la ONU pentru sancțiuni - Imagine realizata cu AI
În cadrul acestui LIVE TEXT regăsiți cele mai recente informații și declarații despre evenimentele importante din conflictul din Orientul Mijlociu, ajuns în a 41-a zi.
Armata israeliană le-a cerut joi din nou locuitorilor să evacueze mai multe cartiere din sudul capitalei libaneze Beirut, avertizând că urmează noi lovituri împotriva Hezbollah, aliat al Iranului, la o zi după bombardarea masivă a Libanului, transmite AFP.
Pentru prima dată, ordinul de evacuare, care se întinde dincolo de periferia sudică, priveşte şi un cartier de pe malul mării, dens populat şi adiacent aeroportului din Beirut, singurul din ţară. Avertismentul vizează şi şoseaua spre aeroport.
'Avertisment urgent către locuitorii periferiei de sud a Beirutului (...) Armata israeliană îşi continuă operaţiunile şi loveşte infrastructuri militare ale Hezbollah în întreaga periferie de sud', a declarat pe X purtătorul de cuvânt de limbă arabă al armatei, colonelul Avichay Adraee.
Un fotograf al AFP a văzut numeroase persoane fugind din zonă după avertisment.
Acesta intervine a doua zi după un val de lovituri masive şi simultane în Liban, cel mai puternic de la începutul războiului şi care a făcut peste 200 de morţi, în majoritate covârşitoare civili, potrivit unei surse militare libaneze.
Postul TV local NBN, afiliat Amal, partid şiit aliat al Hezbollah, şi al cărui sediu se află în zona vizată de avertisment, a anunţat că îşi suspendă emisia.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a informat unele ţări membre ale Alianţei că preşedintele american Donald Trump doreşte angajamente concrete din partea lor în următoarele zile pentru o contribuţie la securizarea Strâmtorii Ormuz, au declarat joi agenţiei Reuters trei diplomaţi europeni.
Rutte s-a întâlnit miercuri cu Trump la Washington, în contextul tensiunilor din interiorul Alianţei asupra războiului împotriva Iranului.
"Secretarul general se află contact cu aliaţii asupra discuţiilor sale de la Washington", a declarat joi purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart. "Este clar că SUA aşteaptă angajamente şi acţiuni concrete pentru a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz", a adăugat ea.
"Noi observăm frustrarea celor de la Washington, dar ei nu s-au consultat cu aliaţii nici înainte, nici după începerea acestui război" împotriva Iranului, a subliniat unul dintre diplomaţii citaţi.
"NATO în sine nu joacă un rol în războiul împotriva Iranului, dar aliaţii doresc să contribuie la căutarea unor soluţii pe termen lung pentru Strâmtoarea Ormuz. Odată lansate negocierile cu Iranul, aceasta ar putea fi de ajutor", a adăugat acelaşi diplomat.
După ce ţările europene au refuzat cererea lui Trump de a-şi trimite navele de război într-o operaţiune împotriva Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, preşedintele american a susţinut că ia în considerare retragerea SUA din NATO.
Mai mult, el nu conteneşte cu criticile la adresa acestei organizaţii, în pofida armistiţiului prin care SUA şi Iranul au acceptat în noaptea de marţi spre miercuri să înceteze atacurile aeriene două săptămâni, timp în care vor căuta o ieşire negociată din război.
"NATO nu a fost acolo când noi am avut nevoie de ei şi nici nu vor fi acolo dacă vom avea din nou nevoie de ei", a scris Trump pe reţeaua sa socială Truth Social după întâlnirea sa de miercuri cu Rutte.
Acesta din urmă, într-un interviu acordat postului CNN după aceeaşi întâlnire, a spus că Trump "este în mod clar dezamăgit de mulţi aliaţi din NATO şi îi pot înţelege punctul de vedere".
Ca represalii în urma războiului declanşat de SUA şi Israel pe 28 februarie, Iranul a permis de atunci doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, dar a acceptat să o redeschidă în urma armistiţiului.
Totuşi, Teheranul a ameninţat miercuri cu retragerea din înţelegerea privind armistiţiul şi cu blocarea din nou a strâmtorii dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban.
Miercuri numai 5 nave au traversat strâmtoarea, faţă de 11 în ziua precedentă, înainte de anunţarea armistiţiului. Potrivit Emiratelor Arabe Unite (EAU), circa 230 de petroliere încărcate cu petrol sunt în Golful Persic pregătite să ridice ancora de îndată ce Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă.
Ministrul israelian al apărării Israel Katz a dat asigurări joi că grupul şiit libanez Hezbollah "tânjeşte după un armistiţiu" după intensificarea ofensivei israeliene în sudul Libanului, informează EFE.
Într-un mesaj video publicat pe canalele sale, Katz a afirmat că operaţiunea militară în curs a reprezentat o lovitură dură pentru grupul armat, care, potrivit spuselor sale, "tânjeşte după un armistiţiu", şi a acuzat Iranul că exercită presiuni în acest sens de teamă că Israelul îl va "zdrobi".
Potrivit lui Katz, peste 200 de luptători ai Hezbollah au fost ucişi în ultima zi, ceea ce ridică numărul total al morţilor în campanie la peste 1.400, cifră care, a spus ministrul, depăşeşte cu mult cea înregistrată "în timpul celui de-al doilea război din Liban", care a avut loc în 2006.
Ministrul a precizat că strategia israeliană se articulează în patru linii de apărare şi control în sudul Libanului. Acestea includ "linia de frontieră", cu distrugerea infrastructurilor în satele din apropiere, o a doua linie defensivă pe teritoriul libanez, extinsă de la "5 la 15 puncte", o "linie antitanc", consolidată prin manevre terestre şi în expansiune, precum şi controlul zonei râului Litani cu scopul de a împiedica infiltrările şi revenirea combatanţilor Hezbollah în sud.
De asemenea, a afirmat ministrul apărării, armata israeliană intenţionează să continue menţinerea atacurilor aeriene asupra "poziţiilor, combatanţilor şi lansatoarelor" Hezbollah atât în zona Litani, cât şi în alte regiuni ale Libanului.
Israel Katz a avertizat că trupele israeliene sunt pregătite să răspundă "cu fermitate" oricărui atac de represalii din partea Iranului.
"Am promis să oferim securitate locuitorilor din nord şi exact asta vom face", şi-a încheiat el mesajul video.
Cu doar o oră înaintea publicării acestuia, armata israeliană a ordonat evacuarea urgentă a unei mari părţi a suburbiilor capitalei libaneze Beirut în perspectiva unor atacuri iminente ale forţelor sale aeriene.
Israelul continuă să bombardeze Libanul, deşi Pakistanul, ţara care a negociat armistiţiul SUA cu Iranul, a asigurat că încetarea focului include şi Libanul.
Atât prim-ministrul Benjamin Netanyahu, cât şi armata israeliană reiterează că Libanul nu este inclus.
În pofida intrării în vigoare a încetării focului miercuri, forţele israeliene au lansat un val extins de bombardamente asupra întregii ţări care au ucis peste 250 de persoane.
Conform autorităţilor libaneze, peste 1.700 de persoane au murit în urma atacurilor israeliene de la lansarea campaniei de bombardamente şi a operaţiunii terestre pe 2 martie.
Un număr de 12 soldaţi israelieni au murit în luptă în sudul Libanului, iar doi civili au decedat în nordul Israelului din cauza atacurilor Hezbollah. În plus, un alt civil a murit în localitatea Misgav Am, la doar 500 de metri de graniţa cu Libanul, din cauza unui foc greşit tras de un tanc israelian.
Iranul, o ţară afectată de ani de zile de sancţiuni economice impuse de actori precum Statele Unite sau Uniunea Europeană, a cerut joi, într-un forum ONU privind măsurile coercitive bilaterale, să se creeze un mecanism internaţional de compensare pentru ţările victime ale acestui tip de presiuni, informează EFE.
"Un mecanism obligatoriu trebuie să asigure o reparaţie completă pentru statele şi populaţiile afectate", a declarat ambasadorul iranian pe lângă ONU de la Geneva, Ali Bahreini, într-un forum la care a participat, de asemenea, printr-un mesaj video, preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel şi reprezentanţi ai unor ţări precum Venezuela sau Eritreea, de asemenea victime ale sancţiunilor.
Bahreini a declarat că, pe lângă mecanismul de compensare, trebuie să răspundă pentru încălcările dreptului internaţional nu numai statele care impun sancţiuni, ci şi cele care le respectă în mod indirect.
Măsurile coercitive "perpetuează suferinţa", a afirmat ambasadorul iranian, care a subliniat că ţara sa este supusă de mult timp "unui din cele mai ample regimuri de sancţiuni din istoria modernă", în faţa căruia ţara "nu a cedat şi nu a făcut paşi înapoi", aşa cum a demonstrat după atacurile militare din 2025 şi 2026.
"Orice constrângere economică sau militară se va confrunta cu un răspuns ferm, calculat şi hotărât. Iranul, o naţiune înrădăcinată într-o civilizaţie cu mii de ani de istorie, ştie ce este războiul şi nu va fi intimidat de presiune sau izolare", a proclamat el.
Bahreini a calificat, de asemenea, sancţiunile unilaterale drept "terorism economic" pentru faptul că ele promovează instabilitatea socială şi insecuritatea internă în ţările care suferă de pe urma lor şi a asigurat că cele impuse Iranului au fost preludiul unei escaladări a presiunilor care a dus la agresiunile militare recente.
Statele Unite şi Israel "au orchestrat în mod deliberat sancţiuni, haos, insecuritate şi, în cele din urmă, bombardamente şi război", a asigurat diplomatul iranian.
Iranul va permite trecerea a nu mai mult de 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz în urma armistiţiului cu o durată de două săptămâni pe care l-a convenit cu SUA, a declarat joi agenţiei ruse de presă TASS un oficial iranian de rang înalt, relatează Reuters.
Ca represalii în urma războiului declanşat de SUA şi Israel pe 28 februarie, Iranul a permis de atunci doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz.
Aceasta are în porţiunea sa cea mai îngustă o lăţime de numai 34 de kilometri între Iran şi Oman şi este un coridor prin care este transportat circa 20% din petrolul mondial, fiind de asemenea o rută cheie pentru transportul altor produse esenţiale, precum îngrăşămintele chimice.
Peste 200 de nave au rămas blocate în Golful Persic în urma închiderii Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul a acceptat să o deblocheze prin armistiţiul convenit convenit în noaptea de marţi spre miercuri cu SUA pentru o perioadă de două săptămâni, timp în care vor căuta o ieşire negociată din război.
Totuşi, Iranul a ameninţat miercuri cu retragerea din înţelegerea privind armistiţiul şi cu blocarea din nou a strâmtorii dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban.
Guvernul Pakistanului a susţinut joi consultări la nivel înalt cu lideri ai Uniunii Europene şi puteri mondiale pentru a asigura viabilitatea negocierilor de pace de sâmbătă în faţa ameninţărilor care pun în pericol armistiţiul de 14 zile dintre SUA şi Iran, informează EFE.
Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif şi ministrul său de externe Ishaq Dar au discutat telefonic cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas, printre alţi conducători, pentru a evita prăbuşirea dialogului dintre Washington şi Teheran.
"Pakistanul va continua să colaboreze cu partenerii şi prietenii săi, inclusiv Franţa, pentru a se asigura că această oportunitate conduce la o pace durabilă", a scris pe X premierul pakistanez, după apelul telefonic cu liderul francez.
Amândoi, a spus Shehbaz Sharif, împărtăşesc "profunda îngrijorare faţă de agresiunea care are loc în Liban şi de necesitatea urgentă de a pune capăt violenţei", se arată în comunicatul liderului pakistanez.
Mobilizarea Islamabadului coincide cu avertismentul Teheranului de a nu purta dialog dacă atacurile israeliene asupra Libanului vor continua.
La rândul său, şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a confirmat sprijinul UE pentru medierea Pakistanului şi a subliniat că respectarea totală a încetării focului este singura garanţie pentru ca discuţiile prevăzute în mai puţin de 48 de ore să fie viabile.
Ofensiva diplomatică a Islamabadului a ajuns, de asemenea, şi la ţări precum Arabia Saudită, Australia, Germania, Spania, Canada, Africa de Sud sau România.
Ministrul canadian de externe Anita Anand împreună cu alte ţări, precum Uzbekistanul, au confirmat că întreţin contacte frecvente cu diplomaţia pakistaneză pentru a coordona pregătirile logistice ale negocierilor prevăzute să înceapă în mai puţin de 48 de ore.
Alegerea vicepreședintelui JD Vance de către Casa Albă pentru a conduce delegația SUA „este privită foarte pozitiv în Pakistan”, a transmis fosta ambasadoare a Pakistanului la ONU, Maleeha Lodhi, despre viitoarele discuții de la Islamabad, pentru Al Jazeera.
Ea a spus că Vance este perceput ca atare datorită rapoartelor conform cărora ar fi mai puțin entuziasmat de intrarea în război cu Iranul și pentru că, spre deosebire de negociatorii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, Vance este un politician consacrat.
„Politicienii cunosc arta posibilului și, prin urmare, cred că este o decizie bună din partea administrației Trump ca Vance să conducă discuțiile”, a spus Lodhi.
Şeful organizaţiei de medicină legală din Iran, Abas Masjedi Arani, a informat joi că bilanţul morţilor în războiul început de Statele Unite şi Israel pe 28 februarie se ridică la peste 3.000, transmite EFE.
„Am pierdut peste 3.000 de persoane în atacurile inamice în întreaga ţară”, a declarat Masjedi pentru agenţia Mizan.
Sursa a adăugat că 40% dintre cei decedaţi nu au putut fi identificaţi iniţial şi că încă se lucrează pentru a identifica cadavrele.
În ultima lună, Iranul nu a oferit date actualizate despre bilanţul morţilor. Ultimele cifre oficiale au fost publicate pe 5 martie, când bilanţul se situa la 1.230 de morţi.
Cu toate acestea, ONG-ul de opoziţie HRANA, cu sediul în Statele Unite, estimează numărul morţilor la 3.636, dintre care 1.701 civili.
Printre morţi se află numeroşi înalţi oficiali, inclusiv liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, Ali Larijani, secretarul puternicului Consiliu Naţional de Securitate, sau comandantul-şef al Gardienilor Revoluţiei, generalul Mohammad Pakpur, notează Agerpres.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian afirmă că atacurile israeliene asupra Libanului încalcă acordul de încetare a focului cu SUA și ar lipsi negocierile de sens.
Pezeshkian a adăugat că Iranul nu va abandona poporul libanez.
Comentariile sale vin după cele mai dure atacuri israeliene asupra Libanului de la începutul celui mai recent conflict cu gruparea militară Hezbollah, început luna trecută, care a ucis cel puțin 200 de persoane.
Mohammad Bagher Ghalibaf a afirmat că Libanul a fost o parte cheie a armistițiului de două săptămâni cu SUA, avertizând că încălcările vor avea consecințe grave, în urma atacurilor masive ale Israelului, de miercuri spre joi, asupra Libanului.
„Libanul și întreaga Axă de Rezistență, în calitate de aliați ai Iranului, formează o parte inseparabilă a armistițiului”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-o postare pe X.
„Încălcările armistițiului au costuri explicite și răspunsuri PUTERNICE”, a adăugat el.
Un miting uriaș a avut loc la Teheran pentru a marca 40 de zile de la uciderea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei.
Participanții și-au exprimat, de asemenea, neîncrederea față de armistițiul de două săptămâni convenit cu SUA.
Ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, pare să-și fi șters o postare anterioară de pe rețelele de socializare care anunța o vizită a unei delegații iraniene în Pakistan pentru discuții de încetare a focului cu negociatorii americani.
Postarea, publicată în această dimineață pe contul X al lui Moghadam, nu mai este vizibilă pe platformă.
Nu a existat nicio explicație imediată pentru postarea ștearsă, care menționa că delegația Iranului va sosi la Islamabad în această seară.
Ministrul petrolului și gazelor naturale din India, Hardeep Singh Puri, efectuează o vizită oficială în Qatar, joi și vineri, în contextul în care cea mai populată țară din lume se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu gaz petrolier lichefiat (GPL).
India se clasează pe locul doi în lume ca importator de GPL. Pentru a asigura gaz de gătit pentru gospodării, guvernul ar fi redus aprovizionarea pentru industrie.
În multe părți ale țării, consumatorii încearcă cu greu să obțină butelii de gaz de gătit, cozile lungi fiind o imagine obișnuită la centrele de distribuție.
Ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, a anunțat că o delegație iraniană va călători în această seară la Islamabad pentru discuții bazate pe planul de pace în 10 puncte al Iranului.
Într-o postare pe X, Moghadam a declarat că delegația face călătoria în ciuda „scepticismului” iranienilor față de eforturile guvernului israelian de a „sabota inițiativa diplomatică”.
Marina Gărzilor Revoluţionare Iraniene a anunţat joi că navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz trebuie să utilizeze două rute alternative, apropiate de coastele iraniene, invocând posibilitatea existenţei unor „mine” pe ruta obişnuită mai în largul mării, notează AFP.
„Pentru a fi protejate de posibile coliziuni cu mine, în coordonare cu Marina Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice (...), până la noi ordine, (navele) vor trebui să folosească rute alternative pentru traficul în strâmtoarea Ormuz", au indicat media iraniene, citând un comunicat militar însoţit de o hartă maritimă care arată itinerariile la sud şi la nord de insula Larak.
Pentru a intra în Golf dinspre Marea Arabiei, navele trebuie să treacă printre coasta iraniană şi Larak, zonă supranumită „taxa de tranzit a Teheranului” de către publicaţia maritimă de referinţă Lloyd's List. Ruta de ieşire din Golf trece la sud de această insulă, evitând ruta obişnuită mai aproape de coasta Omanului.
Traversările recente par să fi folosit această rută alternativă prin apele teritoriale iraniene.
Între timp, președintele american Donald Trump asigură că personalul militar și echipamentele necesare rămân „pe poziții” în Iran și în jurul acestui stat, până când părțile vor ajunge la un acord final pentru a pune capăt războiului.
„Toate navele, aeronavele și personalul militar american, împreună cu muniția, armamentul și orice altceva este adecvat și necesar pentru urmărirea și distrugerea letală a unui inamic deja substanțial degradat, vor rămâne pe loc în Iran și în jurul său, până când ACORDUL REAL la care s-a ajuns va fi pe deplin respectat. Dacă, din orice motiv, nu va fi, ceea ce este foarte puțin probabil, atunci 'Începe focul de armă', mai mare, mai bun și mai puternic decât a mai văzut cineva vreodată. S-a convenit, cu mult timp în urmă, și în ciuda tuturor retoricii false contrare - FĂRĂ ARME NUCLEARE și Strâmtoarea Ormuz VA FI DESCHISĂ ȘI ÎN SIGURANȚĂ. Între timp, marea noastră armată se încarcă și se odihnește, așteptând cu nerăbdare, de fapt, următoarea sa cucerire. AMERICA S-A ÎNTORS!”, a transmis Donald Trump, joi dimineață, pe rețeaua Truth Social.
Statele Unite şi Iranul au convenit asupra unui armistiţiu în cursul nopţii de marţi spre miercuri care include redeschiderea strâmtorii Ormuz, vitală pentru comerţul mondial cu hidrocarburi, practic blocată de la începutul războiului pe 28 februarie şi sub controlul armatei iraniene.
Între 1 martie şi 7 aprilie, au fost înregistrate 307 tranzitări de nave care transportau materii prime, conform datelor Kpler, proprietarul site-ului MarineTraffic, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 95% faţă de perioada de pace.
În mod normal, aproximativ 20% din ţiţeiul şi gazele naturale lichefiate (GNL) din lume tranzitează acest punct strategic care leagă Golful de principalele rute maritime internaţionale, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
