Orban ar putea găsi aliați neașteptați în încercarea de a bloca aderarea Ucrainei la UE

Autor: Tiberiu Vasile

Președintele Consiliului European, António Costa, a propus, înaintea summitului UE de la Copenhaga din 1 octombrie, modificarea regulilor de aderare pentru a ocoli blocajul Ungariei și a permite deschiderea discuțiilor oficiale pentru Ucraina (și Moldova) prin aprobarea unei majorități calificate de lideri, în locul actualului consens unanim.

Inițiativa urmărește deblocarea candidaturilor înghețate, dar a stârnit imediat controverse majore între capitalele europene.

Propunerea portughezului riscă să rămână izolată: mai multe state - între care Franța, Țările de Jos și Grecia - privesc schimbarea cu suspiciune și se tem că ar pierde instrumentul veto necesar pentru a bloca dosare pe care le consideră problematice. Confruntarea politică deschide totodată oportunități pe care premierul ungar Viktor Orbán le-ar putea valorifica, dat fiind că mai multe capitole sensibile (Turcia, Macedonia de Nord, Serbia, Albania) stârnesc dispute naționale puternice.

"Nu suntem deloc convinși că ar trebui schimbate regulile jocului în timpul jocului, iar asta se propune acum"

Schimbarea propusă de Costa ar putea permite nu doar relansarea negocierilor pentru Ucraina, blocată de veto-ul ungar , ci și avansul Moldovei, cele două candidaturi fiind legate procedural. De altfel, ideea va figura pe agenda de la Copenhaga alături de discuții despre utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei. „Până acum, niciun lider nu a răspuns cu un ‘nu’ categoric acestei idei”, a declarat un oficial european implicat în consultări.

Unii lideri susțin accelerarea: Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a spus că „orice mecanism decizional care oferă mai multă flexibilitate și mai puține posibilități de blocaj este binevenit, cu atât mai mult în cazul Ucrainei”. Totuși, opoziția rămâne puternică, iar mulți oficiali estimează că prețul menținerii regulilor actuale - amânarea fezabilă a discuțiilor pentru luni sau chiar ani - este acceptabil pentru statele care țin la dreptul lor de veto.

Un diplomat european de rang înalt a avertizat categoric: „Nu suntem deloc convinși că ar trebui schimbate regulile jocului în timpul jocului, iar asta se propune acum”. El a adăugat și o precizare privind riscul politicizării: „Dacă trecem la votul cu majoritate calificată [pentru avansarea procesului de aderare], există un risc major ca întregul proces să fie extrem de politizat”.

Există și un obstacol procedural: Modificarea regulilor ar necesita, la rândul ei, o decizie luată în unanimitate

Există și un obstacol procedural. Modificarea regulilor instituționale ale UE ar necesita, la rândul ei, o decizie luată în unanimitate de cele 27 de state membre - inclusiv de Ungaria - ceea ce, în opinia diplomaților, face măsura puțin probabilă. „Dacă ar trebui să modificăm procesul decizional, și asta ar trebui decis tot prin unanimitate, ceea ce astăzi nu pare fezabil”, a explicat un oficial francez.

Contextul politic și tehnic rămâne dificil. Comisia Europeană admite că procedura actuală - care cere vot unanim în peste 100 de etape - este greoaie, iar președinta Ursula von der Leyen a reiterat că Ucraina „aparține UE” și că, în condițiile reformelor, aderarea ar putea fi posibilă până în 2030. Cu toate acestea, negocierile formale nu au început din cauza blocajului ungar; Moldova se află într-o situație similară, pentru că dosarele celor două state sunt legate.

Printre motivele care alimentează reticența statelor se numără temerile strategice sau politice: Grecia rămâne precaută față de orice schimbare care i-ar reduce capacitatea de a bloca aderarea Turciei („Suntem foarte prudenți față de această propunere”), iar alte capitale urmăresc să-și păstreze influența asupra vecinilor (autorii declarați: „Evident, ungurii blochează Ucraina”, dar „Bulgarii vor să poată opri Macedonia, croații să controleze Serbia, Grecia și Cipru nu vor ca Turcia să se apropie de UE, iar Grecia vrea să țină sub observație și Albania”). Public, liderii euroatlantici condamnă blocajul ungar; însă, în negocierile private, mulți par să găsească util ca tocmai Ungaria să fie cel vizibil actor care ridică obstacole — acoperind astfel proprii lor interese, conform POLITICO.