O navă cu migranți cere ajutor după ce nu este lăsată să acosteze nicăieri

Eduard Pascu / 11 apr 2019 / 17:32 Salveaza PDF Comentarii

O navă umanitară având la bord zeci de migranţi africani a lansat joi un apel către statele europene să i se permită acostarea într-un port, după opt zile de pendulare între Malta şi Italia, timp în care starea de sănătate a pasagerilor s-a înrăutăţit, relatează Reuters.

Atât Roma, cât şi La Valletta au refuzat accesul în apele lor teritoriale a navei Alan Kurdi, închiriată de organizaţia umanitară germană Sea Eye, care a recuperat la 3 aprilie 64 de migranţi din largul coastei libiene.

Două din cele 12 femei aflate la bord au fost preluate săptămâna aceasta de ambarcaţiuni ale gărzii de coastă malteze, din motive de sănătate, una dintre ele fiind o gravidă de 23 de ani din Nigeria, care suferise o criză de epilepsie.

"Alan Kurdi are nevoie de o soluţie rapidă, politică şi umanitară pentru cei 62 de refugiaţi şi 17 membri ai echipajului, ale căror familii sunt şi ele îngrijorate", menţionează într-un comunicat organizaţia umanitară.

Italia acceptă doar cazurile medicale

 

Din vara trecută, Italia a blocat accesul navelor umanitare în porturile sale, după instalarea la putere în urma alegerilor din martie 2018 a unui guvern de coaliţie din care fac parte formaţiunea de extremă dreapta Liga şi mişcarea antisistem 5 Stele. Săptămâna trecută, liderul Ligii, vicepremierul Matteo Salvini, a îndemnat Berlinul să-şi asume responsabilitatea pentru navă.

O purtătoare de cuvânt de la Sea Eye a indicat joi că Germania a cerut Comisiei Europene să medieze între statele membre ale Uniunii Europene şi să găsească o soluţie, dar deocamdată Bruxellesul nu a ajuns la niciun rezultat.

"Trebuie să punem capăt acestei situaţii. Este inacceptabil să fie nevoie ca persoanele de pe navă să se îmbolnăvească una după alta pentru a putea în sfârşit să debarce", a subliniat preşedintele Sea Eye, Gorden Isler.

Vineri, Italia s-a oferit să permită coborârea pe teritoriul său a două femei împreună cu copiii lor, dar acestea au refuzat să se despartă de soţii lor şi au rămas la bord.

Misiunea militară Sophia

 

 

UE este marcată de divergenţe între statele membre în legătură cu migraţia, după ce valul de migranţi din 2015 a luat prin surprindere continentul, punând probleme serviciilor sociale şi de securitate şi alimentând sprijinul pentru formaţiunile de extremă dreapta, naţionaliste şi populiste.

În 2018, sosirile de migranţi pe mare au scăzut de la vârful de peste un milion din perioada crizei la circa 140.000, dar tensiunile politice legate de migraţie se menţin la cote ridicate, în perspectiva alegerilor din mai pentru Parlamentul European.

De la instalarea guvernului din care face parte Salvini, în iunie anul trecut, numărul noilor sosiri de migranţi în Italia a scăzut drastic, până acum fiind înregistraţi anul acesta doar 551 de migranţi, conform datelor oficiale, cu 92% mai puţin decât în 2018 şi cu 98% faţă de 2017.

Miercuri, un grup de eurodeputaţi ecologişti şi de stânga au făcut apel, într-un articol apărut în ziarul francez Le Monde, la reluarea utilizării capacităţilor navale ale misiunii militare Sophia, lansată în 2015 pentru a combate traficul de migranţi în Mediterana, după ce săptămâna trecută UE a decis prelungirea misiunii până în septembrie a.c., dar a suspendat desfăşurarea navelor folosite pentru salvare, la presiunile guvernului italian. Cartierul general al misiunii se află la Roma.

Vezi și: Alertă. O navă comercială a fost deturnată în Marea Mediterană

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24