Motivarea instanței în cazul Mariana Rarinca: De ce a decis CAB rejudecarea procesului

În motivarea CAB la decizia de rejudecare a procesului Marianei Rarinca se arată că prezumţia de imparţialitate a judecătoarei Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul ce a achitat-o pe Mariana Rarinca, a fost afectată puternic de respingerea candidaturii magistratului la interviul de promovare la ICCJ.

Curtea de Apel Bucureşti a admis, pe 17 august, cererea prin care DNA a solicitat anularea deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca, acuzată de şantajarea şefei ÎCCJ, Livia Stanciu. Procurorii au motivat această cale extraordinară de atac cu incompatibilitatea în care s-ar fi aflat judecătoarea Risantea Găgescu, din completul de judecată de la CAB.

Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat în 2014 pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi şefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului respectiv, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi spus că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui.

Completul de la CAB care a aprobat cererea DNA precizează în motivarea deciziei că nu intră în competenţa şi preocupările sale aprecierea prestaţiei candidaţilor la susţinerea interviurilor de promovare la ICCJ, dar că are obligaţia de a analiza atât susţinerile din cuprinsul contestaţiei în anulare, cât şi susţinerile intimaţilor referitoare la problematica interviului susţinut de judecătoarea Risantea Găgescu.

Citește și: Mariana Rarinca a obținut o primă victorie în procesul cu Livia Stanciu

"Respingerea candidaturii acestui magistrat la interviul de promovare la ICCJ de către plenul CSM din care făcea parte şi persoana vătămată (n.r. - Livia Stanciu), în condiţiile în care aceasta din urmă a formulat puţine întrebări, dar care au generat însă răspunsuri ce reliefau confuzii severe între diferite instituţii de drept fundamentale din partea persoanei intervievate, coroborat cu elementele de tehnică juridică menţionate anterior, afectează însă puternic prezumţia de imparţialitate de care trebuie să se bucure un magistrat atunci când soluţionează o cauză", explică judecătorii de la CAB în motivarea deciziei de admitere a contestaţiei DNA.

Totodată, magistraţii demontează susţinerile colegilor lor de la CAB, din motivarea deciziei de achitare.

"Cazul de incompatibilitate respectiv art. 64 lit. f C.p.p. nu rezultă din simplul schimb de replici cu ocazia interviului pentru promovare la ICCJ, în urma căruia judecătoarea G.R. a fost respinsă, ci rezultă din coroborarea acestui fapt cu modalitatea tehnică de argumentare a soluţiei dispuse în dosarul nr. 22674/3/2015, considerentele deciziei nr. 733/20.05.2015 reflectând o atitudine de părtinire în defavoarea persoanei vătămate, ce depăşeşte limitele general admise ale amprentei personale ale judecătorului în expunerea motivelor ce au condus la pronunţarea unei soluţii", continuă magistraţii care au decis rejudecarea procesului.

Judecătorii au remarcat că tehnica de argumentare a soluţiei adoptate de colegii lor "este una particulară, oarecum excepţională în peisajul practicii judiciare".

"Considerentele deciziei se bazează în cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate în cursul urmăririi penale, ceea ce echivalează cu o încălcare a principiului separaţiei funcţiilor judiciare prev. de art. 3 C.p.p., în condiţiile în care încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti pronunţată în data de 4.08.2014 prin care s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală nu a fost contestată de nici un participant procesual", se mai arată în motivare.

Vezi și: Curtea de Apel București a respins cererea de recuzare depusă de Mariana Rarinca

Judecătorii precizează că magistraţii din apel au procedat la constatarea nelegalităţii probelor administrate în cursul urmăririi penale care erau defavorabile Marianei Rarinca, "printr-un procedeu juridic inovativ, autointitulându-se «apărători ai libertăţilor individuale recunoscute pe plan european», şi în baza acestei calităţi procesuale sui generis au procedat, făcând o trimitere generoasă la art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, la sancţionarea activităţii procurorilor de caz, în sensul considerării ca abuzive a unor acuze aduse inculpatei (...)".

"Prezentul complet menţionează cu deosebită claritate că, într-adevăr, magistraţii trebuie să fie apărătorii drepturilor şi libertăţilor individuale recunoscute pe plan european, numai că acest concept implică faptul că magistraţii ca profesionişti ai dreptului trebuie să apere drepturile şi libertăţilor tuturor participanţilor procesuali şi nu numai pe ale inculpaţilor, deoarece în această din urmă ipoteză şi-ar suprapune competenţele cu cele ale avocaţilor inculpaţilor, or, este de preferat ca într-un proces echitabil să existe în afară de avocaţii inculpaţilor şi nişte magistraţi imparţiali care să judece cauza", mai spun judecătorii de la Curtea de Apel București, conform Mediafax.

Totodată, ei arată că au respins cererea Risantei Găgescu de a fi audiată în cauză, în condițiile în care aceasta nu are nici o calitate procesuală în dosar.

Vezi și: Contestația DNA în cazul Rarinca, admisă. Ce spune Chirieac

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy