Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

EXCLUSIV  Momentul ADEVĂRULUI pentru Orban. SONDAJ pe masa Comisiei Europene

Foto: gov.ro
Foto: gov.ro

Pandemia generată de Coronavirus la nivel european a testat limitele și capacitățile structurilor statale și interstatale; în condițiile în care Uniunea Europeană încă nu și-a găsit o direcție clară pentru următoarea perioadă, în contextul în care pentru prima dată în istorie UE, un stat membru părăsește organizația (ieșirea Marii Britanii din UE a devenit o certitudine în primăvară), situația epidemiologică de la nivel european nu ușurează deloc misiunea UE. 

Țări care oricum manifestau atitudini eurosceptice, cum ar fi Italia sau Franța sau chiar Austria, riscă acum să-și adâncească percepția negativă asupra UE, așteptând un cu totul alt tip de măsuri care să le ajute să depășească momentele dificile generate de pandemie.

În acest context, Comisia Europeană a realizat un sondaj de opinie la nivelul a 21 de state membre (din 28 – fără Lituania, Estonia. Letonia, Malta, Cipru și Luxemburg) cu privire la percepțiile și atitudinile generale privind criza din timpul pandemiei, care s-a răspândit în aproape toate sectoarele (economic, social, chiar și politic). Datele au fost culese online, în perioada 23 aprilie – 1 mai, pe un eșantion de tip panel. Rezultatele trebuie privite cu rezerva faptului că, cel puțin în România, informațiile oficiale (furnizate de către Institutul Național de Statistică) arată că 17% dintre români nu au acces la internet; în plus, autorii studiului menționează că România este unul dintre cele zece state în care limita de vârstă a respondenților este între 16 și 54 de ani. Acești doi factori influențează reprezentativitatea rezultatelor, ceea ce înseamnă că datele nu pot fi extrapolate la nivelul întregii populații și că informațiile trebuie privite cu rezervă; pot reprezenta o tendință, dar procentele în sine sunt relative.

 

Starea emoțională a românilor este dominată de speranță

 

Mai mult de jumătate dintre respondenții români au menționat că speranța este starea lor emoțională dominantă. Asta spre deosebire de cetățenii altor 17 state care simt în primul rând nesiguranță. 

Românii așteaptă ca Uniunea Europeană să rezolve criza generată de COVID

 

Aproape opt din zece români intervievați sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să aibă competențe crescute pentru a lua măsuri împotriva răspândirii coronavirusului. Doar portughezii (87%) și  irlandezii (81%) susțin și mai mult decât noi creșterea competenței UE în această materie.

Românii nu sunt foarte mulțumiți de solidaritatea între statele membre atunci când vine vorba despre lupta împotriva pandemiei – procentele de 41% ne situează la mijlocul clasamentului celor care se declară mulțumiți de aceste aspecte. Italia (16%), Spania (21%), Grecia (22%) și Austria (30%) sunt cele mai nemulțumite state atunci când vorbim despre acțiuni de solidaritate între state.

44% dintre români cunosc acțiuni sau măsuri inițiate de către Uniunea Europeană ca răspuns la pandemie și jumătate dintre români sunt mulțumiți de aceste măsuri. Acestea sunt procentele din urma autoaprecierii, însă nu s-a testat efectiv dacă percepția are și o bază reală – adică dacă respondenții chiar știu măcar o parte dintre aceste măsuri sau doar au oferit un răspuns dezirabil.

 

Foarte puțini români – 16% - cred că Uniunea Europeană ar trebui să facă ceva pentru a opri știrile false legate de pandemie

 

În opinia a puțin peste jumătate dintre respondenții români (51%), Uniunea Europeană ar trebui să fie responsabilă în primul rând cu asigurarea de materiale sanitare pentru statele membre (mănuși, măști, teste), apoi ar trebui să se concentreze pe alocarea de fonduri pentru cercetare în vederea dezvoltării unui vaccin (45%), pe acordarea de sprijin financiar direct pentru statele membre (41%), pe relaxarea regulilor bugetare ale UE pentru a permite statelor membre să acorde ajutoare de stat pentru relansarea economică (29%), pe un control mai strict la granițele UE (28%), pe îmbunătățirea cooperării între cercetătorii științifici care lucrează în UE (27%), pe îmbunătățirea cooperării între statele membre (24%). În opinia a 16% dintre respondenți, UE ar trebui de asemenea să lucreze împreună cu rețelele de socializare online pentru a elimina informațiile care nu sunt acurate (fake news). 

 

Doar jumătate dintre români sunt satisfăcuți de măsurile Guvernului

 

Deși mai mult de jumătate dintre români declară că, în general, sprijină guvernul (51%), totuși doar 52% spun că sunt satisfăcuți față de măsurile luate de guvernul din propria țară împotriva coronavirusului – în această privință, suntem undeva spre coada clasamentului european; cei mai mulțumiți de măsurile propriului guvern sunt danezii și irlandezii (85%), iar cei mai nemulțumiți sunt spaniolii.

 

OMS este principala sursă de informare a românilor despre COVID

 

Pentru peste o treime dintre români (38%), Organizația Mondială a Sănătății este sursa numărul unu de informare atunci când vor să afle ceva despre pandemie. Aceeași sursă de încredere folosesc cu prioritate și maghiarii, respectiv portughezii, dar majoritatea europenilor (cetățenii din 13 state membre) declară că preferă să se informeze în primul rând de la oamenii de știință – inclusiv italienii, spaniolii și francezii care au avut un număr foarte mare de cazuri de persoane infectate; cetățenii din alte șase state (printre care austriecii, finlandezii și suedezii) preferă să se informeze de la autoritățile locale din domeniul sănătății.

In extenso, sursele de informare ale românilor sunt, în ordinea preferințelor, următoarele: OMS (38%), oamenii de știință (34%), autoritățile naționale în materie de sănătate (28%), membri de familie și prieteni (21%), guvern și doctorul personal (17%), instituțiile europene (cum ar fi Comisia și Parlamentul) (13%), jurnaliștii și mass media tradițională, autoritățile locale și regionale, ONG-urile din domeniul social și al sănătății (toate cu 9%), de la farmacist și de la alți cetățeni (cum ar fi de pe rețelele de socializare) (4%).

 

Șase din zece români se tem că vor fi infectați

 

64% dintre români consideră că pandemia i-ar putea afecta personal, în timp ce și mai mulți (73%) de tem pentru sănătatea familiei sau a prietenilor. Dacă în ceea ce privește teama că ar putea fi afectați direct suntem printre cei mai fricoși (locul cinci, mai temători decât noi fiind portughezii, polonezii, italienii și spaniolii), în ceea ce privește teama că pandemia i-ar putea afecta pe cei dragi ne plasăm la mijlocul clasamentului (deși procentul absolut este mai mare – 73% față de 64%); tot 73% dintre români spun că vorbesc mai des cu ceilalți oameni (familie, prieteni) de când a început pandemia, deci îngrijorarea pare a fi reală. 

 

Românii au fost nevoiți să umble la pușculiță mai repede de cât s-ar fi așteptat

 

În ceea ce privește consecințele pandemiei, resimțite la nivel personal, românii menționează în primul rând faptul că și-au folosit economiile mai devreme decât s-ar fi așteptat (28%) – suntem singurii europeni care au pus asta pe primul loc; apoi, menționează faptul că și-au pierdut o parte dintre venituri (23%), și-au pierdut locul de muncă (sau doar parțial), au dificultăți privind plata chiriei/a facturilor/a împrumuturilor bancare (22%), au alte probleme financiare (19%), au dificultăți de a procura mâncare sau de a lua mese decente (15%). O parte dintre români au cerut sprijin financiar de la familie sau prieteni (15%), iar foarte puțini au intrat în faliment 2%. De remarcat că 16% dintre respondenți declară că nu au resimțit niciun efect al pandemiei.

 

Românii sunt foarte implicați în dezbateri online asupra măsurilor împotriva pandemiei

 

Atunci când vine vorba despre discuții online despre măsurile luate pentru a limita pandemia, românii sunt printre cei mai activi – aproape un sfert (26%) se angajează în astfel de discuții, fiind întrecuți doar de sloveni (33%). 

Românii sprijină limitarea libertăților individuale

 

Două treimi dintre români (67%) spun că măsurile de limitare a libertății individuale sunt justificate în contextul pandemiei. Irlandezii sprijină cel mai mult astfel de măsuri (81%), urmați de portughezi (79%), finlandezi (78%) și francezi (74%), spre deosebire de sloveni și polonezi care se plasează la polul opus (50%).

Folosirea aplicațiilor de pe telefonul mobil personal de către autorități cu scopul de la limita răspândirea virusului este o măsură sprijinită de către șase din zece români (64%) – suntem europenii care ar accepta în cea mai mare măsură o astfel de propunere. În schimb slovenii, croații și austriecii ar fi cel mai puțin de acord cu acest lucru.

Se pare că românii se tem pentru propria sănătate și pentru sănătatea celor dragi suficient de mult încât să accepte măsuri restrictive din partea autorităților. Probabil așa se explică sprijinul consistent pe care îl acordă măsurilor luate de guvern pentru limitarea răspândirii virusului. Imaginea bună asupra guvernului care reiese din acest studiu (și nu numai, deși procentele diferă puțin) poate că justifică menținerea deciziei de organizare a alegerilor locale la sfârșit de septembrie, posibil în speranța ca PNL să nu își erodeze imaginea într-atât încât să își pună în pericol scorul la alegerile generale. Ceea ce nu iau însă în calcul guvernanții este faptul că tocmai teama de a nu se îmbolnăvi îi va ține pe români în case în ziua alegerilor, crescând absenteismul.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy