- Modificările radicale ale sistemului de salarizare din instituțiile publice au creat o avalanșă de discuții asupra multor efecte neașteptate ale prevederilor legale. După primul trimestru al anului 2018, aveți concluzii asupra acestui nou set legislativ?
Cu certitudine, aplicarea noii legislații din domeniul salarizării unitare a produs disfuncționalități care au rezultat din lipsa de corelare dintre Legea salarizării unitare 153 din 2017, adoptată în primul trimestru al anului 2017, și pachetul fiscal din noiembrie 2017, privind mutarea contribuțiilor în sarcina angajatului. Începând cu ianuarie 2018 au fost prevăzute creșteri salariale de 25% pentru fiecare categorie de personal bugetar, fără însă a se depăși plafonul maximal aferent anului 2022 prevăzut în anexele Legii 153, adică o grilă prin care legea a intervenit pentru plafonarea forțată a creșterii salariilor din etajele superioare ale gilelor salariale din instituțiile publice.
- Avem la îndemână un exemplu pentru plafonarea forțată a salariilor?
Iată un exemplu elocvent, cel al corpului profesional al managerilor publici, pe care, inevitabil, e bine să-i considerăm în adevăratul sens al cuvântului drept agenți ai schimbării în domeniul reformei administrației publice, dar care, prin efectul acestei noi legi unice a salarizarii, au înregistrat scăderi consistente de salarii, de până la 20%. Dacă aceste funcții erau până acum comparabile din punctul de vedere al salarizării cu un nivelul unui director adjunct de instituție publică, prin prevederile noii legi ele au devenit echivalente salarial cu funcțiile de auditorii interni. A fost necesar o nouă ordonanță de urgență, OUG 91 din 2017, să se rezolve problema managerilor publici și a grefierilor sau experților criminaliști, dar mai sunt încă multe categorii care au rămas ignorate.
- Ce alte categorii de salariați din bugetele publice sunt afectate de legea salarizării unitare?
Sunt necesare noi corecții pentru grilele salariale aplicate angajaților care lucrează ca personal auxiliar în spitalele de psihiatrie, TBC și boli infecțioase, aceștia au sporurile plafonate la maxim 30% din bază, o nedreptate flagrantă, având în vedere domeniul deosebit de sensibil al sănătății.
La fel se întâmplă și în cazul salariilor angajaților din biblioteci, muzee și alte instituții subordonate Ministerului Culturii, care au ajuns cu scăderea grilelor salariale provenită din mutarea contribuțiilor până la sume cuprinse între 1500 și 3400 de lei. Angajații capabili din domeniul culturii nu vor rămâne în minister pentru aceste salarii, își vor găsi locuri de muncă mult mai bine plătite în zona privată.
Personalul de conducere din Ministerul de Externe are salariile scăzute cu până la 38%, din cauza depășirii plafonului din Legea 153 din 2017 aferent anului 2022, salariilor acestora apropiindu-se încă din decembrie 2017 de plafonul prevăzut în Legea 153, aceasta grilă de plafonare a creșterilor discriminându-i acești bugetari, foarte buni profesioniști, un corp de elită al României ce ne reprezintă țara peste tot în lume.
Iată și un exemplu concret care arată că și salariile celor din sistemul medical scad: un biolog principal de la Spitalul Victor Babeș a înregistrat o scădere de 15%. Cifrele spun totul: de la 5705 lei, cât a câștigat în februarie 2018, a ajuns la 4850 lei în martie 2018. Iată, aceasta este realitatea ce contrazice mult lăudatele majorări din sistemul medical românesc.
Se prevăd scăderi ale salariilor grefierilor și angajaților din poliție, pe fondul depășirii plafonului din Legea 153 din 2017 aferent anului 2022 și a sporurilor totale, cele ce nu pot depăși un cuantum de 30% aplicat salariului brut.
Cred că e evident, haosul salarial și inechitatea sunt principalele efecte ale modificărilor din legislația salarizării unice, iar responsabilii politici din PSD-ALDE trebuie să-și asume greșelile repetate pe care le-au făcut.
- În domeniul educației ați identificat scăderi și discriminări de acest tip?
Am să răspund printr-un exemplu. Cum este posibil ca un tânăr asistent universitar să aibă un coeficient de majorare de doar 1,65, după 8 ani de studii superioare. Dacă azi s-ar aplica legea, înmulțind coeficientul de majorare cu salariul minim pe economie, salariul asistentului universitar ar deveni 1850 de lei. Așadar, în 2022, salariul unui asistent ar fi în echivalentul zilei de azi 1850 de lei. Ne e foarte clar că acest sistem nu este orientat spre viitor, ci urmărește doar scopuri electorale, să atragă simpatia bugetarilor cu salarii mici și foarte mici. Se impune regândirea piramidei salariale, astfel încât educația să devină o prioritate nu doar la nivel declarativ.
[citeste si]
- Credeți că structura bugetului public va suporta totuși suplimentările salariale operate în anumite trepte bugetare?
Asistăm acum la o competiție între ordonatorii de credite, o luptă pentru cine majorează mai mult pentru instituția lui, fără să ia altceva în considerare. S-a intrat astfel într-o spirală a majorărilor salariale, unde, cu fiecare majorare, se creează o altă categorie de funcționari ignorați și, pe bună dreptate, nemulțumiți. Aceste majorări nu pot fi susținute de actualul cadru fiscal. Vor urma corecții dureroase pe care le vor suporta tot angajații. Această spirală a nemulțumirilor și a majorărilor va adânci deficitul bugetar. Majorările binemeritate, acolo unde s-au realizat ele, vor fi anulate de presiunile inflaționiste, vedem limpede că inflația din februarie a fost de 4,72%, adică aproape cât majorările salariilor. Adunând toate aceste semnale, avem dovada imposturii, ineficienței și analfabetismului economic din coaliția PSD-ALDE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
