Autorităţile din mai multe state occidentale îşi coordonează eforturile pentru a combate fraudele din ce în ce mai dese din domeniul crypto.
Autorităţile din mai multe state occidentale îşi coordonează eforturile pentru a combate fraudele cu criptomonede. Unele dintre cele mai spectaculoase anchete au pornit din Statele Unite, iar altele s-au soldat cu arestări, inclusiv la Cluj-Napoca. Investigatorii suspectează că au dispărut miliarde de dolari de pe această piaţă, arată Rador.
Autorităţile americane, dar şi cele europene au privit cu rezerve piaţa criptomonedelor. De la bun început au existat temeri că aceste monede virtuale pot fi folosite în comiterea de infracţiuni, de la evaziune fiscală la înşelăciune şi de la trafic cu droguri la finanţarea unor grupări ilegale. Unele dintre aceste anchete au fost pornite de agenţii FBI, care bănuiesc că au dispărut miliarde de dolari reali cu ajutorul monedelor virtuale, spune avocatul clujean Cristian Roman, specializat în drept penal.
"Au fost numeroase scandaluri în ultima perioadă, pornind din Statele Unite ale Americii, unde serioase platforme de tranzacţionare cu monedă virtuală au avut probleme. Au fost mari pierderi, sume imense de bani de ordinul miliardelor de dolari nu se mai regăsesc la acest moment şi aceste aspecte au dus la acţiuni numeroase ale organelor statului în sensul găsirii acelor sume de bani şi a tragerii la răspundere penală, de această dată, a principalilor actori din această piaţă. Am văzut cum platforma FTX a intrat practic în faliment, nu a mai putut să-şi onoreze cererile de restituire de bani şi, totodată, cum directori ai acestei platforme au recunoscut acuzaţiile penale aduse lor", a explicat acesta.
Unele dintre anchete au însemnat inclusiv arestarea unor tineri din Cluj, care au fost extrădaţi în Statele Unite ale Americii, însă şi autorităţile europene au pornit propriile lor anchete. În România, de exemplu, inspectorii ANAF încearcă să îi găsească pe cei care au obţinut sume importante din tranzacţiile cu criptomonede şi care nu au plătit niciun fel de impozit, mai spune avocatul Cristian Roman.
"La o ultimă analiză, inclusiv în această ultimă săptămână, am putut să observăm că, atât în Franţa, cât şi în Statele Unite ale Americii, au fost deschise noi anchete privind înşelăciunea cu criptomonede, cu NFT-uri sau cu alte monede virtuale; iar, în acest context, trebuie să ne uităm până la urmă şi în ogradă a noastră, să vedem ce se întâmplă şi în România. Atât preşedintele ANAF, cât şi comunicate din partea Poliţiei Române au adus în atenţia noastră că lucrurile nu sunt roz nici în România", a mai declarat avocatul.
De obicei, ANAF derulează o procedură în două etape. Prima dată, cei vizaţi primesc o înştiinţare care le oferă posibilitatea să îşi pună lucrurile în ordine în termen de 30 de zile, iar apoi urmează controlul propriu-zis. Cei care au obţinut bani reali din tranzacţiile cu monede virtuale sunt obligaţi să plătească un impozit de 10% din profitul realizat într-un an prin aceste tranzacţii, chiar dacă au retras banii cu ajutorul unor carduri bancare emise în alte ţări. Obligaţiile faţă de Fiscul din România se prescriu în termen de cinci ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu