Evaluare Națională 2025. Baremul și subiectele la Limba și literatura română

Barem Evaluarea Națională 2025 la Limba și literatura română

A apărut baremul pentru examenul de la Limba și literatura română la clasa a VIII-a.

Citește și: Evaluare Națională 2025. Subiecte și bareme de corectare la Matematică

Subiecte Evaluarea Națională 2025 la Limba și literatura română

Update: Subiectele la Evaluarea Națională 2025 la Limba și literatura română

La această ediție a Evaluării Naționale, elevii au avut de analizat un fragment din celebrul roman „Toate pânzele sus” de Radu Tudoran și au fost provocați să redacteze o compunere narativă inspirată dintr-o excursie.

Subiectul I: Fragment din „Toate pânzele sus” și Emil Racoviță

Alegerea unui fragment din romanul „Toate pânzele sus” pentru Subiectul I s-a dovedit a fi o decizie inspirată din partea elaboratorilor. Această operă emblematică a literaturii române de aventuri oferă elevilor oportunitatea de a analiza un text narativ bogat în elemente specifice genului epic. Romanul urmărește aventurile tânărului Dinu Vătăfu în lumea marinarilor, prezentând o structură narativă complexă și personaje puternice, care pot fi interpretate din multiple unghiuri.

Al doilea fragment propus spre analiză a fost extras din relatarea științifică a exploratorului și biologului Emil Racoviță, „Spre Polul Sud”, adăugând o dimensiune documentară și de explorare în cadrul probei.

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1 - 2 puncte 

Meseria lui Ieremia este cea de a. cioban. b. dugher. c. negustor. d. pescar.

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2 - 2 puncte

La expediție au participat: a. șase persoane.b. șapte persoane.c. nouăsprezece persoane.d. treizeci și patru de persoane.

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2 - 2 puncte

Pentru a face față furtunilor, Racovița prinde, în șuruburi, de masa din laborator: a. borcanele.b. buteliile.c. microscopul.d. termometrele.

Precizează, în unu-trei enunțuri, o trăsătură a unui personaj, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „La aceste vorbe, Anton Lupan își primi mai iscititorii. Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i deșirat dacă n-ar fi fost destul de spătos, avea un cap cam micuț pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu nasul ascuțit, cu ochii apropiați, când voiau, când glumeau, cu barbia țigustă și cu obrazul plin de țepi. Purta un fei de cojocel zdrențuit, strâns cu năjilele opincilor până sub genunchi, dar în sus avea o haină de marinar, peticită cam peste tot, care nu se potrivea nici cu cioiarcii, nici cu căciula de oaie” - 6 puncte

Subiectul II: Compunerea narativă despre o excursie

Pentru Subiectul II, elevii au fost invitați să redacteze o compunere narativă inspirată dintr-o experiență legată de o excursie. Deși tema pare simplă la prima vedere, aceasta oferă candidaților libertatea de a-și exprima creativitatea și amintirile personale, testând totodată capacitatea de organizare și coerență a unui text narativ bine structurat.

Textul 1

Ajungând în marginea maidanului*, unde mulțimea se rărea, Anton Lupan întoarse capul spre însoțitorul său și-l întrebă:

— Cum te cheamă, flăcăule?

Acesta vru să mârâie, arțăgos: „Da’ ce treabă ai dumneata?”, însă ridicând ochii întâlni un zâmbet atât de deschis și de frățesc, încât se simți câștigat pe loc.

— Ieremia mă cheamă! răspunse încrezător.

— Ăi fi cel care a intrat cu oiștea în gard.

Omul râse cu gura până la urechi, din ce în ce mai voios:

— Nu. Ăla e frate-miu, că ne-am nimerit doi frați să ne cheme la fel.

Acum fu rândul lui Anton Lupan să izbucnească în râs. Așa, orice urmă de gheață dispăru dintre ei.

— Prin urmare, am să-ți zic Ieremia. Om vedea ce-om face dacă ne-om întâlni și cu fratele tău. Pe mine mă cheamă Anton Lupan. […]

— Ia spune, Ieremie, ai vreo treabă aici în târg?

— Până una alta nu, da’ acu, dac-or înverzi copacii, gândesc să-mi cumpăr o foarfecă și să m-apuc de tăiat frunză la câini. […]

La aceste vorbe, Anton Lupan îl privi mai iscoditor. Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i deșirat dacă n-ar fi fost destul de spătos, avea un cap cam micuț pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu nasul ascuțit, cu ochii apropiați, când vicleni, când glumeți, cu bărbia îngustă şi cu obrazul plin de țepi. Purta un fel de cioareci* zdrențuiți, strânși cu nojițele* opincilor până sub genunchi, dar în sus avea o haină de marinar, peticită cam peste tot, care nu se potrivea nici cu cioarecii, nici cu căciula de oaie din cap. […]

— Vreo meserie ai învăţat?

— Sunt marangoz*, domnule, numai că, de când cu războiul, nu găsesc de lucru defel. Înainte mai veneau turcii, grecii şi mai ciocăneam câte ceva la bărcile lor. Ori mă duceam la Tulcea şi lucram bărci pentru pescari. Acu’ grecii vin mai rar că-s cam speriaţi, iar turcii, de, or fi supărați pe noi.

— Ceva carte ai învăţat?

— Câtă a uitat meşterul meu.

— Ştii să citeşti, să scrii, să socotești?

— Taman cât trebuie ca să nu zică lumea că-s prea prost.

Anton Lupan tăcu un timp, gânditor, apoi întoarse capul spre el şi-l întrebă, fără înconjur:

— Ascultă, Ieremie, ai vrea să porneşti cu mine la drum? După cât bag de seamă, rosturi prea multe nu ai aici în târg.

— Şi nici în altă parte, domnule. Încotro s-o pornim? — Aşa, spre capătul lumii…

Ieremia micșoră pasul fără voia lui și, dându-și căciula pe spate, se scărpină în creștet, îndoit.

— N-o fi prea departe? zise, uitându-se cam chiorâș la vecinul său, cu teama că acesta îl lua peste picior.

— Departe, e drept! răspunse Anton Lupan, hotărât să nu umble cu amăgeli.

Or, pe Ieremia tocmai răspunsul lui îl zgândări, fiindcă părea cu totul și cu totul serios, și îl făcea să simtă furnicături peste tot, şi-n inimă, şi-n creier, şi-n trup.

Bănuind ce se întâmplă cu el, Anton Lupan zâmbi mulțumit şi-l lăsă un timp să fiarbă aşa, în zeama lui, apoi îl întrebă, parcă într-o doară, ca şi când ar fi vrut să schimbe vorba de la început:

— Pe mare ai fost vreodată? Ți-o fi teamă de ea?

— Teamă?… Iacă zău că nu știu. Da’ de cunoscut o cunosc. Doi ani am fost dulgher pe un caic* turcesc şi-am tot umblat, pe la Stambul, pe la Salonic, ba am ajuns chiar și la Pireu.

Anton Lupan tresări, surprins, și chipul i se lumină mai mult. Omul era chiar mai încercat decât bănuise el. Se cuvenea să nu-l mai scape din mâini, altul pe măsura lui fiind greu de găsit.

Radu Tudoran, Toate pânzele sus!

*maidan – teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități

*a intra cu oiștea-n gard – a face o prostie

*cioareci – pantaloni țărănești strânși pe picior;

*nojițe – șireturi

*marangoz – dulgher pe o navă, persoană specializată în prelucrarea lemnăriei navelor *caic – ambarcațiune îngustă cu vele; barcă, luntre ușoară

Textul 2

Şi în ţinuturile antarctice sunt animale. Ca să ajungi la ele, trebuie să străbați Oceanul Atlantic în tot lungul lui. Această distanță enormă a fost parcursă de Belgica fără să se zorească; măsură înțeleaptă, de vreme ce vasul nostru mai avea nevoie de multe ca să fie un „pachebot” transatlantic. Era o corăbioară trainică de felul pescuitoarelor de foci norvegiene, lungă de treizeci și patru de metri și cu o capacitate de două sute șaptezeci de tone. […]

Înspre cârmă erau mici cabine destinate ofițerilor și oamenilor de știință. Înspre proră* era locuința marinarilor și a mecanicilor, iar la mijloc, o chiliuță neîncăpătoare, împărțită în două printr-un perete, slujea ca laborator pentru oceanograful meteorolog şi pentru naturalistul expediției.

Calele* erau ticsite de cărbuni, provizie necesară pentru o mașină de 150 de cai, în stare să dea vasului o iuțeală de șase până la șapte noduri, și de mare folos, mai cu seamă în timpul navigării printre ghețuri. Pe punte și în calele vasului stăteau îngrămădite lăzi de toate formele, pline cu blănuri, mâncare pe doi ani şi jumătate și materii prime de tot soiul: lemn, fier, piei și altele din care, după trebuință, se puteau face obiectele cerute de nevoi.

La această expediție au luat parte nouăsprezece persoane. […] Aveam aparate de sondaj și pescuit la toate adâncimile, un observator meteorologic complet cu aparate înregistratoare și de citire directă, termometre și butelii submarine, microscoape și sticlăria necesară pentru conservarea animalelor. Fiecare specialist avea o mică bibliotecă trebuitoare studiilor sale și, afară de aceasta, aveam o colecție de opere literare în multe limbi, ce era menită a ne distra în momentele de osteneală și de urât.

Ținta expediției nu era să atingă cu orice preț Polul Sud, în paguba observațiilor științifice. Firește că trebuia să înaintăm înspre sud cât se putea mai mult, fără să ne găsim însă vreodată în neputința de a face acele cercetări științifice, care sunt singurul, dar marele câștig pe care poate să-l dea o expediție. Ca program, era vorba să studiem îndeosebi regiunea antarctică sud-americană, cu toate mijloacele pe care știința le pune azi la îndemâna cercetătorilor, și să iernăm cât s-ar fi putut mai înspre sud, ca să aducem tot felul de observații pe timp de cel puțin un an de zile.

Nu vreau să stăruiesc asupra călătoriei Belgicăi până la capătul cel mai de jos al Americii de Sud și voi începe povestirea pățaniilor noastre din ziua de 13 ianuarie 1898, când părăsirăm golful San Juan din Pământul Statelor. Numaidecât ne-a fost dat să ne încredințăm că faima de care se bucură vecinătățile Capului Horn era îndreptățită. Vântul de apus sufla întruna vijelios și Belgica fu zguduită cu violență de către uriașele valuri care se formează în Strâmtoarea lui Drake. Din fericire, prevăzusem aceasta: tot materialul și toate borcanele mele fuseseră fixate cu grijă în rafturi anume făcute și chiar microscopul meu fusese înșurubat pe masa din laborator.

Emil Racoviță, Spre Polul Sud

*proră – partea din față a unei nave

*cală – încăpere sub puntea inferioară a unei nave

-------------------------------------------------------

Ministerul Educației reamintește că luni încep probele scrise din cadrul evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2024-2025.

Accesul elevilor în unitățile de învățământ sau în centrele de examen se desfășoară în intervalul 8:00 – 8:30. Candidații au obligația să prezinte un act de identitate valabil, conform precizărilor făcute de Ministerul Educației într-un mesaj oficial publicat pe Facebook.

Proba scrisă începe la ora 9:00, moment în care elevii vor primi broșura sigilată cu subiectele. Timpul de rezolvare este de două ore (120 de minute), cronometrat după completarea casetei de identificare.

Evaluarea Națională continuă miercuri, 25 iunie, cu proba la Matematică, și se încheie joi, 27 iunie, cu proba la Limba și literatura maternă, pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale.

Structura examenului la Limba și literatura română

Examenul a fost structurat în două mari subiecte. Subiectul I vizează înțelegerea și interpretarea a două texte literare sau nonliterare. Exercițiile inițiale testează atenția elevilor și capacitatea de a extrage informații relevante: completarea spațiilor punctate, alegerea variantei corecte la itemi de tip grilă și evaluarea veridicității unor enunțuri (adevărat/fals).

La punctul 7, elevii au de redactat un răspuns de cel puțin 30 de cuvinte despre un element comun celor două texte, cu exemple relevante. Itemul 8 presupune formularea unei opinii argumentate, în 50–100 de cuvinte, valorificând unul dintre textele propuse. Punctul 9 cere asocierea unui fragment cu un alt text literar cunoscut, evidențiind o valoare comună, în 50–100 de cuvinte.

Subiectul I B include opt exerciții de vocabular și gramatică. Primele patru sunt punctate cu câte 2 puncte, iar următoarele patru cu câte 6 puncte fiecare, testând cunoștințele de morfologie, sintaxă și lexic.

Subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, solicită redactarea unei compuneri de minimum 150 de cuvinte, pe o temă impusă, unde vor fi evaluate coerența, organizarea ideilor și corectitudinea exprimării.

Linia TELVERDE – disponibilă pentru sesizări

Pentru a asigura transparența și corectitudinea desfășurării examenului, Ministerul Educației și Cercetării a pus la dispoziția părinților, profesorilor și elevilor linia gratuită TELVERDE 0800801100.

Numărul este activ în zilele cu probe scrise: luni și miercuri între orele 8:00 – 16:30, iar vineri între 8:00 – 14:00. Orice disfuncționalitate legată de organizarea Evaluării Naționale poate fi sesizată prin acest serviciu.

Când se afișează rezultatele și cum se pot depune contestațiile

Primele rezultate vor fi afișate miercuri, 3 iulie, până la ora 12:00, în format online și în centrele de examen. În aceeași zi, în intervalul 14:00 – 18:00, elevii pot depune contestațiile. Procesul continuă și în zilele de 4 și 5 iulie, conform calendarului oficial.

Elevii au posibilitatea să solicite vizualizarea lucrărilor, în conformitate cu procedurile Comisiei Naționale. În cazul elevilor minori, vizualizarea este permisă doar în prezența unui părinte sau a unui reprezentant legal. Este important de menționat că depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor, iar vizualizarea nu obligă elevul să conteste nota.

Cei care aleg să depună sau să transmită contestații trebuie să completeze o declarație-tip, în care confirmă că au înțeles faptul că nota finală poate fi modificată — fie în sens crescător, fie descrescător. Declarația este semnată atât de elev, cât și de părintele sau reprezentantul legal.

Rezultatele finale și protecția datelor personale

Rezultatele finale ale Evaluării Naționale 2025 vor fi afișate joi, 10 iulie. Comunicarea acestora se va face anonimizat, prin coduri individuale, în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR). Codurile sunt distribuite fiecărui elev la prima probă susținută, în baza unei semnături de primire.

Vom reveni cu subiectele de la Limba și literatura română imediat ce acestea vor fi publicate de Ministerul Educației. Stați cu ochii pe noi pentru actualizări în timp real, interpretări ale cerințelor și baremul de corectare.

Mult succes tuturor elevilor!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News