Timp de 11 ani ancheta a trenat. Procurorii clasau dosarul, instanțele îl întorceau la Parchet, cerând o anchetă efectivă, analize balistice, probe, documente care să arate cum a pregătit poliția acea acțiune ratată.
La un moment dat dosarul a fost preluat chiar de Parchetul General, dar soluțiile de clasare au rămas aceleași, doar motivele au început să se bată cap în cap. După patru întoarceri ale dosarului de la instanță la Parchet a reieșit că pistolul s-ar fi descărcat accidental, dar și că polițistul pistolar ar fi tras în legitimă apărare. În 2021, după a cincea întoarcere a dosarului, instanța a acceptat că nu se mai poate face nimic și a închis cazul.
CEDO a decis că statul român trebuie să plătească despăgubiri de 65.000 euro familiei victimei, dar a impus măsuri şi pentru stat. De altfel, avocatul familiei, Nicoleta Popescu, a explicat pentru DC NEWS că nu suma decisă ca despăgubiri este cea mai importantă.
"Palmă dată atât Poliţiei, cât şi Parchetelor"
"Pentru statul român înseamnă o gravă încălcare a unuia dintre cele mai importante drepturi protejate de Convenţia Europeană, dreptul la viaţă. Este o palmă dată atât Poliţiei, cât şi Parchetelor. Nu atât că suntem arătaţi că încălcăm dreptul la viaţă, dar vom intra într-o monitorizare a Comitetului de Miniştri pentru a arăta în mod clar că vom lua măsuri în a nu mai ajunge în astfel de situaţii, pentru a nu mai încălca dreptul la viaţă al cetăţenilor", a declarat Nicoleta Popescu, avocatul familiei Pârvu.
Întrebată dacă singura şansă de a câştiga astfel de cazuri este la CEDO, avocatul a spus că "în acest dosar, am să încerc o revizuire a soluţiei pronunţate de către instanţă, prin care s-a confirmat soluţia de clasare, a cincea, dată de Parchetul General. Revenind în faţa instanţelor naţionale şi anulând această hotărâre internă în procedura de revizuire, pentru orice magistrat ar însemna reluarea cercetărilor. Haideţi să nu ne limităm la despăgubiri. Când avem o hotărâre a Curţii Europene, să o punem în executare nu doar pe măsurile generale, adică despăgubiri, ci să obligăm instituţia competentă, în speţă Parchetul, să facă o anchetă efectivă".
Cum se ajunge la CEDO
"În primul rând, e nevoie de un reclamant. Degeaba vrea avocatul să ajungă la CEDO. El trebuie, totuşi, să ştie cum să ajungă la CEDO. Ţine de perseverenţa şi voinţa victimelor (n.r întrebată ce se întâmplă în cazurile în care victimele renunţă, din cauza piedicilor puse de sistem). Cu siguranţă, nu poate exista o plângere la CEDO fără acordul victimei.
În ceea ce priveşte avocaţii, cu siguranţă e nevoie de cunoştinţele necesare pentru a avea o cauză admisibilă la CEDO", a mai precizat aceasta.
S-a încercat anularea plângerii la CEDO. "8 ani pentru o anchetă este evident un termen nerezonabil"
Acum, avocata anunţă că va cere redeschiderea anchetei în România, ca urmare a deciziei CEDO.
"În acest dosar, toată procedura naţională s-a finalizat în 2021, dar eu nu am aşteptat anul 2021 pentru a mă adresa Curţii Europene. Am făcut asta după 8 ani de zile de la caz, adică în 2018, apreciind că deja un termen de 8 ani de zile pentru o anchetă este evident un termen nerezonabil. După ce am avut 4 clasări, nu am mai aşteptat-o pe a cincea. Mi s-a invocat că m-am plâns prea devreme Curţii Europene, dar Curtea Europeană a considerat că plângerea mea este admisibilă, chiar dacă procedura internă nu s-a terminat. Eu nici nu puteam anticipa când se va termina şi dacă se va termina această procedură internă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
