Dosarul Blejnar-Schwartzenberg, la final. Ce spun procurorii

DNA l-a trimis recent în judecată pe fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, pentru complicitate la evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat, în „Dosarul Motorina”.

Sorin Blejnar este acuzat că, împreună cu fostul director al Autorității Naționale a Vămilor și vicepreședinte ANAF, Viorel Comăniță, ar fi protejat o grupare specializată în evaziune fiscală, coordonată de Radu Nemeș, care ar fi prejudiciat statul cu 56 de milioane de euro.

Citește și: Radu Nemeș rupe tăcerea în fața DNA. Misterul dispariției lui Codruț Marta

Procurorii Dan Badea și Gheorghe Popovici descriu modul în care Sorin Blejnar și Viorel Comăniță ar fi asigurat protecție grupării lui Radu Nemeș. Potrivit DNA, cei doi au primit sesizări despre activitățile lui Radu Nemeș, însă nu au luat nicio măsură pentru a contracara activitățile de evaziune fiscală. De asemenea, în același rechizitoriu se precizează că doi dintre intermediarii relației dintre Nemeș și Sorin Blejnar erau Codruț Marta, fost șef de cabinet al lui Blejnar, și omul de afaceri Elan Schwartzenberg:

„Primeau de la Nemeș Radu o parte din sumele obținute din evaziunea fiscală pentru a îi determina pe președintele și vicepreședintele ANAF să protejeze mecanismul infracțional, garantându-le în schimb funcționarilor publici menținerea în funcțiile de conducere”.

Vezi și: CODRUȚ MARTA ar fi fost găsit, spune directorul adjunct al IPP

Iată fragmente din rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată Sorin Blejnar, prezentate de luju.ro:

“In intreaga perioada de functionare a grupului organizat, Nemes Radu a actionat in vederea consolidarii unui palier de protectie, format din functionari cu putere de decizie din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna.

Astfel, Blejnar Sorin, presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, si Comanita Viorel, vicepresedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, au sprijinit activitatea evazionista a grupului, garantandu-i protectia prin modalitatea de exercitare a atributiilor care le reveneau.

In ciuda faptului ca inculpatii Blejnar Sorin si Comanita Viorel primisera in mod nemijlocit date precise cu privire la modalitatea in care grupul infractional coordonat de Nemes Radu frauda bugetul de stat operatiunile cu produse accizabile desfasurate de S.C. Excella Grup Real S.R.L. fie nu au fost controlate de organele vamale, fie au fost controlate intr-o modalitate formala, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele de evaziune fiscala.

Sub aspectul laturii subiective, probele administrate in cauza au demonstrat ca ineficienta controalelor nu s-a datorat unei organizari defectuoase a activitatii, ci este rezultatul unei actiuni intentionate a inculpatilor Blejnar Sorin si Comanita Viorel, prin care acestia urmareau sa ajute membrii gruparii infractionale, in baza unor intelegeri intermediate de (.....) si de (.....).

(.....) avea o relatie apropiata cu cei doi functionari din perioada in care activase in cadrul ANAF, indeplinind inclusiv functia de sef de cabinet al inculpatului Blejnar Sorin (n.r. - este vorba despre Codrut Marta), iar (.....) era, la randul sau, prieten apropiat cu Blejnar Sorin si Comanita Viorel si avea intalniri frecvente cu acestia (n.r. - este vorba despre afaceristul Elan Schwartzenberg). In perioada savarsirii faptelor, (.....) controla postul de televiziune (….) si clama ca relatiile pe care le avea in lumea politica cu membrii tuturor partidelor ii permiteau sa influenteze procesul de numire a conducerii ANAF.

In acest context, (.....) si (.....) primeau de la Nemes Radu o parte din sumele obtinute din evaziunea fiscala pentru a ii determina pe presedintele si vicepresedintele ANAF sa protejeze mecanismul infractional, garantandu-le in schimb functionarilor publici mentinerea in functiile de conducere.

Analiza modului concret in care a fost savarsita infractiunea evaziunea fiscala arata ca o operatiune ilicita de o asemenea amploare nu ar fi putut fi organizata daca grupul nu ar fi fost protejat de reprezentanti ai organelor vamale, mai ales intr-o perioada in care fenomenul evaziunii fiscale fusese definit ca o amenintare la adresa sigurantei nationale prin Hotararea CSAT nr. 69/28.06.2010, in conformitate cu prevederile art. 3 lit. f din Legea nr. 51/1991. Existenta unei asemenea protectii era, de altfel, cunoscuta de toti membrii gruparii, asa cum rezulta din declaratia inculpatului Guliu George.

(…)

Din probele administrate in cauza a rezultat ca singurele persoane care au putut oferi o asemenea protectie activitatii evazioniste erau inculpatii Blejnar Sorin si Comanita Viorel, persoane cu un rol esential in combaterea evaziunii fiscale si care se aflau in stransa legatura cu membrii gruparii infractionale.

Activitatile celor doi inculpati de influentare a persoanelor aflate in subordinea lor cu privire la modul de efectuare a controalelor rezulta din coroborarea probelor indirecte existente in cauza, singurele apte sa demonstreze activitatea infractionala raportat la specificul faptelor cercetate si la pozitia functionarilor publici implicati. Astfel, in practica instantei supreme (I.C.C.J., S.p. nr. 176 din 30.01.2012) s-a aratat ca in situatia unei infractiuni de coruptie savarsita de o persoana cu un ascendent semnificativ asupra celorlalti participanti, actele de folosire a influentei pot fi probate prin coroborarea probelor indirecte. inalta Curte a mai retinut, in acelasi context, ca nu poate fi primita apararea potrivit careia persoanele aflate in subordinea autorului infractiunii savarsesc acte ilegale in folosul acestuia fara ca el sa isi exercite influenta.

Acelasi rationament este aplicabil si in speta, astfel incat nu se poate retine ca, in lipsa unei activitati proprii a inculpatilor Blejnar Sorin si Comanita Viorel, numeroase persoane aflate in subordinea lor, in diferite structuri teritoriale, au cooperat din proprie initiativa pentru a nu isi indeplini in mod repetat atributiile de serviciu in vederea favorizarii unor persoane aflate in stransa legatura cu conducatorii ANAF.

(…)

In perioada mentionata, atat inculpatul Blejnar Sorin, cat si inculpatul Comanita Viorel, au primit nemijlocit sesizari oficiale continand date concrete cu privire la activitatile evazioniste desfasurate de Nemes Radu si de S.C. Excella Grup Real S.R.L., insa si-au exercitat atributiile de coordonare a actiunilor de control intr-o modalitate care sa asigure functionarea in continuare a mecanismului evazionist, prin exploatarea vulnerabilitatilor sistemului vamal.

(…)

Natura relatiei dintre inculpatii (.....) si Blejnar Sorin cu inculpatul Nemes Radu rezulta si din declaratiile martorului(….). Acesta a aratat ca in cursul anului 2009 efectua verificari cu privire la livrarile suspecte de combustibil efectuate de S.C. International (.....) S.R.L., controlata de Nemes Radu, catre S.C. Ana Oil S.R.L., iar la doua zile dupa de a solicitat inscrisuri relevante de la o alta sectie a Garzii Financiare a fost chemat la cabinetul lui Blejnar Sorin. Aici, (.....) i-a impus sa inceteze aceste controale, aratand totodata ca Blejnar Sorin nu le poate transmite direct aceasta solicitare intrucat este plecat din localitate. in calitatea sa de sef de cabinet, (….) nu era superiorul ierarhic al acestor functionari si nu avea autoritatea de a modifica planurile de control, astfel incat modul in care a actionat denota ca solicitarea provenea in realitate de la presedintele ANAF, care proteja in acest mod activitatile grupului infractional. Trebuie remarcat ca S.C. International (.....) S.R.L. este societatea care a fost autorizata initial ca antrepozit fiscal pentru operatiunile cu produse energetice din comuna Nicolae Balcescu si care a vandut ulterior echipamentele de rafinare catre S.C. Excella Grup Real S.R.L.”

Întregul rechizitoriu poate fi citit aici

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News