Digital News Report: Publicul digital din România arată un mare interes pentru informaţia de presă

Eduard Pascu / 12 iun 2019 / 12:53 Salveaza PDF Comentarii

Publicul digital din România continuă să arate un mare interes pentru informaţia de presă, consumatorul mediu de ştiri folosind săptămânal până la şapte surse de ştiri TV, online, radio şi presă scrisă, se arată în ultimul Digital News Report, lansat miercuri de echipa de cercetare a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Potrivit datelor prezentate în studiu, publicul românesc tinde să se îndepărteze de sursele de informare puternic polarizate şi încearcă să evite ştirile potenţial false, primele două branduri de media, atât online cât şi offline, fiind ProTV şi Digi 24, care îşi menţin poziţiile din ultimii ani.

"Unele branduri de media care au avut o acoperire mai polarizată în susţinerea sau în critica Guvernului înregistrează o scădere a utilizării declarate de până la 10 puncte procentuale în ultimii trei ani - Antena 1, Antena 3, România TV şi Realitatea TV. Nu este neapărat vorba despre cum funcţionează aceste redacţii, ci mai degrabă despre modul în care sunt realizate şi conduse emisiunile de analiză şi talk-show-urile politice. De asemenea, este foarte important cine este invitat în emisiunile posturilor de ştiri", a spus profesorul Raluca Radu, raportor pentru România, la prezentarea studiului.

Conform documentului, declinul de şapte puncte procentuale pentru încrederea în ştiri, în ansamblu, de la 44% în 2018 la 37% în 2019, nu este cauzat de lipsa unui sprijin public pentru jurnalişti. 

"Politicienii au atacat jurnaliştii în mod constant, în timp ce coaliţia de la guvernare a adoptat modificări legislative care dăunează sistemului judiciar, dar care sunt greu de explicat publicului larg. Au scăzut demonstraţiile şi protestele de stradă care au existat în ultimii doi ani, ceea ce a dus la o scădere a senzaţiei de presiune pe care o simţeau oamenii în a urmări ştirile în mod constant. Nu în ultimul rând, redacţiile româneşti şi-au menţinut tradiţia de a se ataca reciproc pentru a se poziţiona. Ca de obicei, aceste atacuri devin mai intense înainte de alegeri şi, astfel, afectează încrederea în jurnalism în general", a explicat Raluca Radu.

Îngrijorarea publică legată de propagarea informaţiilor greşite şi a dezinformării îi face pe unii oameni să fie mai atenţi la brandurile pe care le aleg şi la conţinutul pe care îl postează online, potrivit celei de-a opta ediţii globale a Digital News Report, realizată de Institute Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford.

Potrivit raportului, îngrijorarea publică privind informaţia posibil falsă rămâne extrem de ridicată (cu o medie de 55% în 38 de ţări) şi a crescut semnificativ faţă de anul trecut în unele ţări, în pofida încercărilor platformelor digitale şi ale guvernelor de a o ţine sub control.

Una dintre consecinţele acestei îngrijorări pare să fie un nivel mai ridicat de conştientizare şi de afinitate faţă de mărcile credibile de ştiri. În mai multe ţări, peste un sfert (26%) dintre respondenţi spun că au început să se bazeze pe surse de ştiri mai respectabile - ajungând până la 40% în SUA, iar 24% afirmă că au încetat să mai folosească surse care au avut o reputaţie dubioasă în decursul ultimului an. 

În afară de tineri, comportamentul pare să se fi schimbat cel mai mult în ţările unde îngrijorarea privind dezinformarea este la cote mai crescute. Aproape două treimi (61%) dintre respondenţii din Brazilia şi 40% dintre cei chestionaţi în Taiwan au declarat că au decis să nu redistribuie în social media o ştire potenţial inexactă după alegerile recente care au fost marcate de informarea incorectă - în comparaţie cu doar 13% în Olanda, ţara cu cel mai mic nivel de îngrijorare din studiu, a mai spus Raluca Radu.

Raportul dezvăluie, de asemenea, modele de utilizare a reţelelor de socializare, care sunt semnificativ diferite în ţările cu venituri mici şi medii din Asia, Africa, America Latină şi Caraibe. În timp ce reţelele de socializare, în special Facebook, sunt dominante în multe ţări occidentale, aplicaţia de mesagerie WhatsApp a devenit reţeaua principală pentru discutarea şi redistribuirea ştirilor în Brazilia (53%), în Malaysia (50%) şi Africa de Sud (49%). 

"Trecerea la mesageria privată şi de grup s-a produs foarte repede. Aceasta oferă un control mai mare pentru utilizatori, dar, de asemenea, face mai dificilă detectarea şi contracararea dezinformării - în special în ţările cu o alfabetizare digitală mai redusă şi cu instituţii media slabe sau mai puţin solide", a subliniat Radu.

S-a constat o creştere redusă a numărului celor care plătesc pentru orice fel de ştire online. Creşterea este limitată la un număr foarte mic de ţări, mai ales din nordul Europei (Norvegia 34%, Suedia 27%), în timp ce numărul celor care plătesc în Statele Unite ale Americii (16%) a rămas constat, după o creştere semnificativă în 2017. 

Lector univ. dr. Antonia Matei a punctat că interesul publicului pentru podcasturi este în creştere, acestea reprezentând o alternativă la ştiri.

"Oamenii de la noi spun că încep să evite ştirile pentru că sunt deprimante sau simt o presiune prea mare. Drept care audienţele au nevoie de o alternativă, oamenii au nevoie de altceva. Această alternativă o reprezintă podcasturile.(...) Consumul de podcasturi este mai ales în rândul tinerilor, peste 50% din rândul persoanelor până în 35 de ani spun că ascultă podcasturi. Raportul arată că persoanele mai în vârstă, peste 55 de ani, se îndreaptă mai mult către radio. Podcasturile se ascultă, cel mai mult, acasă, în transportul public, în maşină sau chiar pe bicicletă. 18% spun că ascultă când merg la plimbare sau în magazine şi când fac sport. Oamenii tineri ascultă mai degrabă când sunt în mişcare, oamenii mai în vârstă ascultă mai degrabă acasă", a spus Antonia Matei.

Raluca Radu a mai precizat că cercetarea "arată că atracţia principală a unui podcast este uşurinţa în utilizare, faptul că poţi asculta în timp ce faci altceva. Însă, pentru utilizatorii mai tineri, podcasturile oferă acces la voci autentice şi controlul şi posibilitatea de a alege, cu care s-au obişnuit în alte situaţii".

Potrivit raportului, nivelul mediu de încredere în ştiri în general descreşte cu 2 procente, la 42%, şi mai puţin de jumătate (49%) sunt de acord cu afirmaţia că au încredere în ştirile pe care le aleg ei înşişi. 

În document se precizează că jurnaliştii par că se descurcă mai bine să anunţe ştiri de ultimă oră, decât să le explice. "În toate ţările, aproape două treimi cred că mass-media sunt eficiente în a oferi oamenilor informaţie (62%), dar este mai puţin eficientă în a-i ajuta să înţeleagă ştirile (51%). Mai puţin de jumătate (42%) cred că mass-media îi trag la răspundere, aşa cum ar trebui, pe cei puternici şi bogaţi - iar această cifră este mai mică în Coreea de Sud (21%), în Ungaria (20%) şi în Japonia (17%)", se arată în raport. 

Digital News Report este cel mai mare studiu multianual, internaţional pentru publicul digital de ştiri. În 2019, DNR a ajuns la ediţia a opta. Cercetarea este efectuată online, în perioada ianuarie/ februarie. Eşantionul global a fost de 75.749 de persoane, iar pentru România a fost de 2.004 persoane. Marja de eroare pentru România este de +/- 2,19%. 


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27