Decesele infantile din sistemul britanic de sănătate nu ar fi fost vina părinților, așa cum de prea multe ori le-a fost transmis celor care pierdeau un copil abia adus pe lume. O investigație extinsă a scos la iveală hibele sistemului de maternitate.
Peste două decenii la Shrewsbury și Telford NHS Trust, sute de bebeluși au fost lăsați cu leziuni cerebrale sau morți. Mamele îndoliate au fost învinuite pentru moartea bebelușilor lor.
Moașa independentă Donna Ockenden a fost rugată să investigheze îngrijirea maternității la trust în 2017 de către secretarul de sănătate la acea vreme, Jeremy Hunt. Inițial au fost 23 de cazuri de îngrijorare. De atunci, alte sute de familii au contactat echipa de evaluare Ockenden. Au fost analizate peste 1.400 de cazuri, majoritatea incidentelor având loc între 2000 și 2019. Acestea includ și decesele mamelor.
De când Ockenden și-a publicat raportul intermediar în decembrie 2020, toate serviciile de maternitate din Anglia au primit ordin să ia măsuri imediate pentru a îmbunătăți siguranța pacientului, scrie Sky News. Ea a descoperit că există o cultură la Shrewsbury and Telford Trust pentru a menține ratele de cezariană scăzute. În unele cazuri, recurgerea mai devreme la o naștere prin cezariană ar fi evitat decesul și rănirea. De asemenea, a existat o pregătire insuficientă în materie de siguranță pentru personal și o comunicare slabă cu familiile.
Kate
Kate Stanton-Davies s-a născut pe 1 martie 2009 și a fost primul copil al părinților ei.
”Când s-a născut Kate, a fost cel mai fericit moment din întreaga mea viață. Nu am fost niciodată mai fericită ca în acel moment”, își amintește mama ei Rhiannon Davies.
Rhiannon a fost îngrijorată de mișcările reduse din ultimele săptămâni de sarcină, dar a fost asigurată că are un risc scăzut și că ar putea naște cu o moașă. După ce Kate s-a născut, s-a simțit foarte rău, dar semnele de avertizare nu au fost detectate decât atunci când a fost prea târziu. A fost transportată pe cale aeriană la spitalul din Birmingham, dar a murit la scurt timp.
Tatăl ei Richard Stanton a spus: ”Am plecat la spital pentru naștere și ne-am întors cu brațele goale”
”Să treci de la sentimentele fabuloase că ești tată, tată pentru prima dată, iar după vreo șase ore la cea mai de jos parte a vieții tale, să-ți legeni fiica în timp ce moare în brațele tale este doar ceva care îți schimbă viața, dar acum descoperim, după ce a trebuit să ne luptăm pentru a obține răspunsuri, că și moartea lui Kate a fost evitabilă”.
Pippa
Pippa Griffiths s-a născut pe 26 aprilie 2016, acasă, după o sarcină lipsită de complicații.
”Am fost încurajați pentru o naștere la domiciliu”, își amintește tatăl ei, Colin.
Dar după ce Pippa nu și-a arătat interesul pentru hrană, mama ei a făcut mai multe apeluri către moașe.
”Eram asigurată că asta era normal, ei îmi spuneau că totul este în regulă”, spune Kayleigh.
Peste noapte, respirația lui Pippei a devenit zgomotoasă și a vărsat mucus maro. Kayleigh a sunat din nou moașele, dar a fost liniștită.
În după-amiaza următoare, Pippa nu mai respira. Ea a fost transportată cu elicopterul la spital, dar suferea de meningită streptococică de grupa B. Părinții ei au aflat mai târziu că preocupările pe care le-au semnalat moașelor erau ”simptome grave”. Pippa a murit mai târziu în acea zi.
Jack
Jack Burn a murit pe 16 martie 2015, la doar unsprezece ore după ce s-a născut.
Mama lui, Hayley Matthews, își amintește că nașterea a fost traumatizantă. Știa că fiul ei va fi mare și a cerut o operație cezariană, dar i s-a spus că nu va fi necesară. În timpul nașterii, umărul lui Jack a rămas blocat. Ea a spus că ”dintr-o dată ritmul cardiac i-a scăzut la zero”.
”Doctorul l-a smuls din mine și era albastru. Moașa l-a luat pe Jack de pe mine și a încercat să-l resusciteze și a apăsat pe un buton, dar nu a venit nimeni”, spune Matthews.
Ea spune că, în cele din urmă, mai mulți angajați au venit să ajute, aproximativ șase minute mai târziu și au reușit să-l resusciteze pe Jack, dar copilul a fost grav bolnav și a mers direct la terapie intensivă.
”I se umflase inima, avea leziuni grave ale creierului și avea o infecție cu streptococ de grup B”, spune ea.
Mama suferă în continuare de trauma nașterii și a pierderii fiului ei.
”În fiecare noapte retrăiesc nașterea”, spune ea. "Văd ca și cum a fost ieri. Am avut trei avorturi spontane de atunci. Este doar sfâșietor. Și nu am primit nici măcar niște scuze”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu