Corpul uman, paşaportul viitorului. Unde se transformă identificarea în abuz

Florin Răvdan / 06 ian 2020 / 09:45 Salveaza PDF Comentarii
Pasaport
Pasaport

Scanări de retină şi iris, camere speciale care ne identifică după postură şi gesturi, toate acestea vor înlocui la un moment dat carnetul care include naţionalitatea, numele, o fotografie în care nu am ieşit foarte bine sau ştampilele blurate care arată unde am călătorit recent. 

Dacă sfârşitul paşaportului tradiţional ar fi doar o altă tranziţie de la hârtie la digital, lucrurile ar fi în regulă. În schimb, guvernele preferă să investească în aparatură de citire a datelor biometrice la graniţe, lucru care reprezintă un semnal de alarmă privind modul, posibil abuziv, în care ne sunt folosite datele personale, scrie politico.eu. 

Diferenţe între identificare şi verificare 

 

Încă din epoca medievală, oamenii au folosit documente de călătorie. Dar abia din Primul Război Mondial, când pe paşaport a fost inclusă şi fotografia posesorului, s-a putut verifica cu certitudine identitatea posesorului. 

Diferenţa dintre verificare şi identificare este una importantă, mai ales în contextul biometriei şi riscul de abuz pe care îl prezintă. Deşi ne referim la paşapoarte ca la o formă de identificare, ele sunt folosite ca o formă de verificare. Cel puţin, aşa ar trebui să se întâmple. Astfel, dacă arăţi la fel ca cel din poza de pe paşaport, poţi trece graniţa. Dacă nu, eşti luat la interogatoriu. Problema nu este legată de cine eşti, ci de nepotrivirea cu informaţiile din paşaport. 

Trecerea de la verificare la identificare, deşi pare una subtilă, este în principal tehnologică şi aduce după sine riscuri enorme din punct de vedere personal. Astfel, dacă un grănicer caută informaţii despre tine, nu verifică doar dacă eşti cine spui că eşti, ci se uită şi în dosarul tău personal. Iar lucrul ăsta poate determina modul în care vei fi tratat.  

Iar atunci când rasa sau religia intră în calcularea profilului de risc, verificarea se tranformă în abuz. 

Identificarea  nu mai este redusă doar la graniţe 

 

Pentru a înrăutăţi lucrurile, procesul de identificare nu mai are loc doar în graniţe, ci ne lovim de el zi de zi. Scopul biometriei este să prevină criminalitatea înainte ca aceasta să aibă loc, conform experţilor citaţi de politico. Dar aici apar îngrijorări care nu sunt fictive. Dacă deciziile luate de un algoritm este bazat pe ce s-ar putea întâmpla, atunci aici se termină cu prezumţia de nevinovăţie. 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.29