Un nou val de creșteri ale prețului petrolului ar putea amplifica inflația și încetini economia României, în condițiile în care o majorare de 10% a carburanților se traduce printr-un plus de 0,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației, arată o analiză XTB.
Economia României rămâne vulnerabilă la fluctuațiile piețelor energetice globale, iar scumpirea petrolului riscă să pună presiune suplimentară asupra prețurilor și asupra ritmului de creștere economică.
Potrivit unei analize realizate de XTB, sensibilitatea ridicată a indicelui prețurilor de consum (IPC) la evoluțiile din sectorul energetic face ca orice creștere semnificativă a costurilor cu petrolul să se reflecte rapid în inflație.
„Economia României se confruntă cu o perioadă cu inflaţie ridicată, unul dintre principalii factori responsabili fiind volatilitatea preţului petrolului”, explică Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Acesta subliniază că o creștere permanentă de 10% a prețurilor petrolului determină o majorare de 0,3 puncte procentuale a inflației anuale. Efectul apare inițial prin scumpirea carburanților la pompă, urmând ca ulterior să se transmită în întreaga economie.
Creșterea prețurilor la energie generează efecte indirecte în anul următor, prin majorarea costurilor de transport și producție industrială. Acestea se propagă în lanțul de aprovizionare și afectează prețurile finale.
„Efectele secundare sunt deosebit de puternice, deoarece bunurile nealimentare, inclusiv energia și combustibilul, au o pondere de 49% în coșul inflației”, atrage atenția analistul.
Într-un scenariu în care prețul petrolului Brent crește de la 70 la 100 de dolari pe baril, costurile de achiziție ar urca cu peste 40%. Impactul estimat asupra inflației din România este de aproximativ 1,29 puncte procentuale.
Un scenariu mai sever, cu petrol la 120 de dolari pe baril, ar putea devia inflația cu până la 1,5 puncte procentuale și ar forța Banca Națională a României să adopte măsuri monetare mai restrictive.
Deși efecte similare sunt anticipate și în alte state europene, amploarea diferă în funcție de structura economică. În Cehia, de exemplu, un șoc al prețului petrolului poate adăuga între 0,2 și 1,9 puncte procentuale la inflație.
Diferențele față de economii precum Germania evidențiază faptul că dependența energetică joacă un rol esențial în gradul de vulnerabilitate la astfel de șocuri externe.
Deși petrolul este cotat în dolari, cursul de schimb al leului influențează indirect inflația. Rata de transmitere a deprecierii monedei s-a redus semnificativ, de la 60-70% în perioada de tranziție, la aproximativ 25% în prezent.
Cu toate acestea, strategia de „flotare controlată” a BNR rămâne crucială. O depreciere bruscă a leului ar amplifica efectele scumpirii petrolului, generând un „dublu impact” asupra populației.
Potrivit analizei, inflația ridicată din perioada 2022–2026 nu mai este un fenomen temporar, ci a devenit o frână structurală pentru creșterea economică.
Erodarea puterii de cumpărare reduce consumul, principalul motor al economiei, iar creșterea costurilor operaționale afectează profitabilitatea companiilor și descurajează investițiile.
Stabilitatea prețurilor din România depinde în mare măsură de evoluțiile globale din sectorul energetic. Deși BNR poate gestiona parțial volatilitatea valutară, inflația importată rămâne un risc major.
O analiză realizată de S&P Global la începutul anului 2026 indică faptul că șocurile severe ale prețului petrolului ar putea duce la o contracție de până la 1% a PIB-ului României.
Grupul XTB este un furnizor internațional de produse, servicii și soluții tehnologice de tranzacționare și investiții.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Anca Murgoci