Anchetă de amploare în sistemul medical: Medici și farmacişti acuzaţi de decontări ilegale de medicamente pentru boli grave

Autor: Tiberiu Vasile

O amplă acțiune a polițiștilor de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice are loc miercuri, vizând destructurarea unei rețele care ar fi pus la punct un sistem de fraudare a decontărilor pentru medicamente destinate tratamentului unor boli grave.

Sunt efectuate 39 de percheziții simultane în Capitală și în județele Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ilfov, Prahova și Vrancea. Vizate sunt atât locuințele unor persoane fizice, cât și sedii sau puncte de lucru ale firmelor implicate în schema infracțională.

Printre cei implicați se numără medici și angajați ai unor farmacii, ancheta vizând posibile fapte de evaziune fiscală, înșelăciune, falsificare de documente oficiale, distribuirea de produse alterate și constituirea unui grup infracțional organizat.

Potrivit Poliției Române, rețeaua ar fi început să funcționeze în 2022, construind un mecanism fraudulos prin care medicamente extrem de scumpe, destinate tratării unor boli grave, erau decontate ilegal din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Fiecare membru al rețelei ar fi avut un rol clar:

- unii indivizi se ocupau cu achiziționarea de medicamente sau rețete medicale direct de la pacienți;

- alții intermediau transferul rețetelor sau medicamentelor între pacienți, cadre medicale și farmacii;

- medici care ar fi eliberat rețete sau ar fi valorificat medicamente deja decomisionate;

- farmacişti sau asistenţi din farmacii din Bucureşti, Constanţa şi Călăraşi implicaţi în procesul ilegal;

- persoane care facilitau revenirea medicamentelor în circuitul comercial, în special în state din Uniunea Europeană.

Activitatea infracțională ar fi presupus mai multe etape

Conform Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), activitatea infracțională ar fi presupus mai multe etape:

1. Cumpărarea de medicamente de la pacienți: Rețeaua ar fi identificat pacienți cu posibilități financiare reduse, care primeau gratuit medicamente foarte costisitoare - de exemplu, unul dintre cele mai scumpe medicamente din lume, cu un preț de listă de aproximativ 4.000 de lei - și îi convingea să le vândă pentru sume modice, între 200 și 500 de lei. Deși obținute legal inițial, medicamentele erau scoase din evidențele farmaciilor ca fiind eliberate către pacienți și nu mai puteau fi comercializate oficial, deoarece codul unic de pe ambalaj genera alerte la o eventuală verificare.

2. Transferul medicamentelor către cabinete medicale: Medicamentele astfel achiziționate erau predate unor medici sau asistenți, care în schimb emiteau rețete medicale pe numele unor pacienți fictivi sau eligibili legal. Aceste rețete erau apoi folosite pentru a ridica oficial aceleași medicamente.

Prin acest procedeu, intermediarii ar fi realizat o tranzacţie extrem de avantajoasă din punct de vedere mercantil, în sensul că ar fi oferit medicamente pe care le-ar fi cumpărat cu maxim 500 de lei/bucată şi ar fi primit prescripţii medicale pentru medicamente cu o valoare de aproximativ 4.000 de lei/bucată.După finalizarea acestei etape, intermediarii ar fi procurat o prescripţie medicală pe care ar fi utilizat-o în etapa a treia.

3. Obținerea de medicamente din farmacii: Cu aceste rețete, intermediarii mergeau la farmacii „agreate”, unde medicamentele erau ridicate fără ca acestea să mai fie marcate în sistemul de monitorizare, astfel încât nu apăreau nicio alertă la scanare.

4. Reintroducerea medicamentelor în circuitul legal: Ulterior, produsele erau vândute către companii autorizate în distribuția de medicamente, la prețuri reduse - aproximativ jumătate din prețul pieței. În acte, tranzacțiile erau prezentate ca fiind legale, prin intermediul unor firme controlate din Bulgaria, care simulau tranzacțiile comerciale.

5. Exportul și vânzarea pe piața UE: Aceste firme exportau apoi medicamentele în state din Uniunea Europeană, unde cererea este ridicată, iar plata se face rapid, chiar în avans. În special în Germania, aceste medicamente erau recepționate fără a genera semnale de alarmă, reambalate conform reglementărilor naționale și etichetate cu noi coduri de verificare.

În urma acestei acțiuni, autoritățile încearcă să dovedească întreaga structură infracțională și să documenteze prejudiciul produs sistemului public de sănătate. Ancheta este în curs, iar rezultatele preliminare ar putea duce la rețineri și măsuri preventive, conform Agerpres.