Groenlanda a votat pentru independență și dezvoltare economică, într-un context marcat de interesul lui Trump de a prelua controlul asupra insulei.
În urma unui scrutin în care tema independenței a fost crucială, Partidul Demokraatit din Groenlanda, pro-business, a obținut o victorie semnificativă, punând pe primul loc în politică reforma economică, în contextul dorinței președintelui american Donald Trump de a controla insula bogată în minerale. Acest partid, care susține independența treptată față de Danemarca, a reușit să-și dubleze numărul de locuri în Parlamentul Greenlandez (Inatsisartut), ajungând la 10 locuri din 31, conform rezultatelor anunțate miercuri. Partidul va începe acum discuțiile pentru formarea unei coaliții.
Partidul Naleraq, care susține o linie puternică de independență, și-a dublat numărul de locuri, ajungând la opt, în timp ce coaliția aflată la guvernare a înregistrat pierderi importante, aproape jumătate din voturi. Jens Frederik Nielsen, liderul Demokraatit, a declarat după încheierea numărării voturilor: „Oamenii doresc schimbare. Nu dorim independență imediată, vrem să construim o fundație solidă.”
În campania electorală, independența a fost tema centrală, amplificată de declarațiile repetate ale lui Trump despre importanța Groenlandei pentru securitatea națională a SUA, sugerând chiar că insula ar putea deveni parte a Statelor Unite. Groenlanda, cu o suprafață de trei ori mai mare decât Texasul și o populație de doar 57.000 de locuitori, se află într-o regiune extrem de bogată în minerale rare necesare industriei tehnologice avansate.
Deși Naleraq a înregistrat progrese, Rasmus Leander Nielsen, profesor asociat la Universitatea din Groenlanda, crede că Demokraatit va fi cel mai probabil să formeze o coaliție largă cu unul dintre partidele guvernante, Inuit Ataqatigiit sau Siumut. Groenlanda face parte din Danemarca din 1953, iar în 1979 a obținut autonomie parțială. Totuși, Copenhaga controlează în continuare afacerile externe, apărarea și politica monetară și contribuie substanțial la economia groenlandeză, cu aproximativ 1 miliard de dolari anual.
Deși Groenlanda a avut oportunitatea de a solicita independența completă printr-un referendum în 2009, aceasta nu a făcut-o până acum, din cauza îngrijorărilor legate de autosuficiența economică. Un sondaj din ianuarie a arătat că majoritatea groenlandezilor doresc independența, dar sunt împărțiți în privința rapidității cu care ar trebui să se întâmple acest proces.
În ceea ce privește intențiile lui Donald Trump, în timpul campaniei, liderul Demokraatit, Jens Frederik Nielsen, a respins dorința președintelui SUA de a achiziționa Groenlanda, considerând-o „o amenințare la independența noastră politică.” Totuși, rezultatul alegerilor sugerează o îndreptare către dezvoltarea afacerilor și a industriei miniere, ceea ce unii analiști consideră că ar putea înclina balanța în favoarea lui Trump.
Mikkel Vedby Rasmussen, profesor de științe politice la Universitatea din Copenhaga, a remarcat că votanții au fost ghidați de dorința de dezvoltare a afacerilor și de independență, ceea ce ar putea constitui o veste bună pentru Trump. Dacă președintele american reușește să negocieze un acord care să asigure SUA că Groenlanda nu va permite baze chinezești sau rusești, ar putea pretinde că a obținut acces la resursele minerale ale insulei.
Sectorul public din Groenlanda joacă un rol semnificativ în economie, deținând participații importante în diverse companii. În urma alegerilor de marți, Inuit Ataqatigiit, partidul aflat la guvernare, a pierdut patru locuri, iar Siumut, partenerul său de coaliție, a pierdut șase. Împreună, cele două partide au obținut 36% din voturi, în scădere față de 66% în 2021. Prezența la vot a fost de 70,9%, cu 5 puncte procentuale mai mult decât în alegerile precedente, conform Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Roxana Neagu