Regiunea Sava din Madagascar este responsabilă pentru aproximativ 80% din producția globală de vanilie. Deși planta a fost cultivată inițial de către mayași în pădurile din Mexic, în zilele noastre și-a găsit o nouă „casă” în nord-estul Madagascarului, după ce francezii au adus orhideea de vanilie în anii 1880, potrivit The Independent.

Vanilia naturală, caracteristici și cultivare

Deși vanilina sintetică, principalul compus al vaniliei, a făcut din aceasta cel mai răspândit parfum la nivel global, folosit în tot felul de produse, de la cosmetice până la insecticide, experții susțin că aroma naturală, bogată și cremoasă, compusă din aproape 200 de substanțe chimice naturale, nu poate fi egalată.

Clima și solul din Madagascar sunt ideale pentru cultivarea vaniliei, rezultând în păstăi cu o concentrație mai mare de vanilină decât cele din alte regiuni. Munca este făcută în mare parte de mici fermieri, care cultivă planta laborioasă, o viță fragilă ce crește în copacii pădurii tropicale. Fiecare păstaie este culeasă manual, opărită în apă fierbinte, masată și lăsată la uscat la soare timp de trei luni.

Un zbor intern de două ore din capitala Antananarivo te duce în pădurile luxuriante din Sava. Această regiune, numită după orașele Sambava, Andapa, Vohémar și Antalaha, adăpostește 70% din pădurea primară a țării și o biodiversitate excepțională.

„Ajungi pe un drum de pământ, vezi căsuțe din lemn și paie și te întrebi unde e vanilia”, a declarat Ernest Randriarimalala, consilier local al ONG-ului WaterAid. „E ascunsă: câte un petic în pădure aici, altul acolo, și uneori durează ore bune să ajungi între ele.”

Clima, un dușman tot mai mare pentru fermieri

Fermierii lucrează 12 ore pe zi, începând cu zorii zilei. Dar criza climatică agravează și mai mult situația deja dificilă. Madagascar este a patra cea mai vulnerabilă țară la schimbările climatice, potrivit ONU. Fermierii din Sava se plâng de ploi neregulate și cicloane din ce în ce mai dese și mai intense.

Dasy Ibrahim, manager de proiect la ONG-ul Care, spune că temperaturile ridicate și ploaia imprevizibilă fac planta sensibilă la fusarioză, o boală fungică devastatoare. În plus, perioada de înflorire a plantei s-a mutat mai devreme, de la noiembrie în trecut, la luna septembrie: un efect al stresului termic și al vânturilor puternice.

Această schimbare duce la coacerea prematură a păstăilor, care au nevoie de 9 luni pentru a fi considerate de calitate. Așadar, o mare parte din recoltă devine inutilizabilă.

„Înainte aveam ploi regulate, iar plantele creșteau normal”, spune Edlyne Fenozara, fermieră din Tsaratanana. „Acum plouă mai rar și mai târziu, iar o parte din cultură moare.”

Cicloane, distrugeri și insecuritate economică

Aceasta a văzut cu ochii ei ce distrugere aduc cicloanele: „Vântul poate smulge planta de la sol și o poate arunca la 20 de metri. Copacii rupți cad peste vița de vanilie și, când solul e prea ud, apare putrezirea rădăcinilor.”

În perioada 2000-2023, 47 de cicloane au lovit Madagascarul, multe afectând grav regiunea Sava. Doar în ultimele luni, Ciclonul Dikeledi și Furtuna Tropicală Jude au strămutat 30.000 de oameni.

„Din ianuarie până în martie e sezonul cicloanelor și mă rog mereu să nu vină vânturi puternice care să-mi distrugă plantația”, spune Dricia, o altă fermieră din Andrahanjo.

O piață volatilă și prețuri imprevizibile

Gael Lescornec, de la Sustainable Vanilla Institute, spune că schimbările climatice cauzează și volatilitate economică, ceea ce sperie investitorii. După Ciclonul Enawo din 2017, prețul vaniliei a urcat la peste 400.000 $/tonă, provocând furturi și violențe în sate.

Astăzi, producția mare și cererea scăzută duc la prăbușirea prețurilor, afectând o regiune dependentă aproape exclusiv de această cultură. „Am vrea prețuri mai bune, dar mulți nu pot aștepta”, spune fermiera Dricia.

Sărăcie și infrastructură precară

Madagascar este o țară săracă, cu un PIB pe cap de locuitor de doar 506 de dolari (aproximativ 2.700 lei), iar 70% din populație trăiește sub pragul sărăciei extreme. Locuințele și drumurile sunt vulnerabile în fața cicloanelor, iar problemele guvernării și reducerea ajutoarelor externe agravează situația.

USAID, agenția guvernamentală americană pentru dezvoltare internațională, a tăiat 54% din bugetul pentru Madagascar în 2025, oprind proiecte cheie pentru economie și mediu.

Companiile private vin în ajutor

Mai multe firme, precum cea a germanilor de la Symrise, colaborează cu fermieri pentru condiții mai bune și protecția mediului. De asemenea, organizații ca WaterAid, împreună cu branduri precum Captain Morgan, lucrează pentru a asigura acces la apă curată și igienă, în contextul în care 43% dintre oameni nu au apă potabilă și doar 10% dispun de toalete igienice.

Tarifele comerciale mari, anunțate anterior de președintele Trump, pot agrava situația. FMI avertizează că aceste „șocuri multiple” pun în pericol economia țării.

Chiar dacă vanilia aduce venituri, serviciile publice depind de ajutor extern, iar lipsa acestuia pune în pericol atât etica, cât și sustenabilitatea pe termen lung a producției.

Citește și: Chisăliță de prune, rețeta străbunicii: Prăjitura de post, ca-n Oltenia, din doar trei ingrediente

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News