Moneda națională a Indiei a atins un minim îngrijorător, scăderea fiind unul dintre efectele războiului Rusiei cu Ucraina.
Rupia indiană a scăzut luni la cea mai scăzută valoare din istorie, ajungând la puțin peste 77 de rupii per dolar american pe piața valutară internațională, după ce a fost lovită de o creștere a prețului petrolului din cauza conflictului armat în curs dintre Ucraina și Rusia, scrie EFE.
Întreruperile aprovizionării și șocurile comerciale provenite din conflictul Rusia-Ucraina, o posibilă creștere bruscă a inflației în următoarele 6-8 luni, presiunile fiscale și un deficit de cont curent (CAD) sporit vor afecta creșterea economică a Indiei în următorul exercițiu financiar, scrie The Economic Times.
Creșterea este de așteptat să fie mai mică de 8% în următorul exercițiu financiar, au transmis economiștii în timp ce propuneau o reducere a accizelor la petrol pentru a amortiza impactul asupra inflației. Studiul Economic prognozase o creștere de 8-8,5% în exercițiul financiar 23 la sfârșitul lunii ianuarie, la câteva zile după ce Fondul Monetar Internațional (FMI) a fixat creșterea produsului intern brut (PIB) al Indiei pentru anul curent la 7,1%.
Prețurile petrolului au atins cele mai ridicate niveluri din aproape un deceniu.
„În general, în ciuda expunerii directe limitate a Indiei, combinația între întreruperile aprovizionării și șocul continuu din domeniul comerțului va influența creșterea economică, dar va avea ca rezultat și o creștere mai accentuată a inflației, un deficit de cont curent mai mare și o afectare a finanțelor fiscale din cauza subvențiilor mai mari pentru îngrășăminte și o potențială reducere a taxelor pentru a proteja consumatorii”, a transmis Nomura într-un raport publicat pe 4 martie. Nomura este o bancă de investiții, venituri fixe și acțiuni.
În timp ce inflația în comerțul cu amănuntul poate fi controlată printr-o reducere a accizei la petrol, aceasta va perturba bugetul guvernului. Veniturile reduse vor umfla deficitul fiscal dacă cheltuielile nu sunt reduse. Alternativ, dacă guvernul decide să rămână cu ținta de deficit fiscal de 6,4% din PIB pentru exercițiul financiar 23, cheltuielile de capital vor fi probabil reduse, ceea ce, la rândul său, ar deprima creșterea, a mai transmis Nomura. Creșterea ratelor dobânzilor pentru a atenua presiunile inflaționiste va afecta, de asemenea, creșterea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu