Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Ridzi, victima MCV-ului: De Ce a primit pedeapsa maximă din Noul Cod Penal

DCNews Team / 28 ian 2014 / 10:14

Monica Iacob-Ridzi a fost condamnată luni de ICCJ la cinci ani de închisoare, pedeapsa maximă prevăzută de Noul Cod Penal pentru infracțiunea de abuz în serviciu, de care este acuzat fostul ministru al Tineretului şi Sportului. La prima vedere, potrivit Codului Penal în vigoare, fosta PDL-istă pare să fi primit cea mai mică pedeapsă pe care i-o puteau acorda cei trei judecători de la Curtea Supremă, dar o cercetare amănunțită arată că, de fapt, Monica Iacob-Ridzi a primit cea mai mare condamnare cu care s-ar putea alege după sentința definitivă, ea putându-se considera prima victimă a raportului MCV pe 2013.

Monica Iacob-Ridzi a fost acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept. Fostul ministru a primit mai multe condamnări la închisoare pentru celelalte capete de acuzare, însă toate pedepsele au fost contopite, astfel că ar urma să execute pedeapsa cea mai grea, şi anume de cinci ani de închisoare, acordată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Pedeapsă minimă după actualul Cod Penal, pedeapsă maximă după Noul Cod Penal Potrivit Codului Penal în vigoare până la 1 februarie, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Același Cod Penal spune că abuzul în serviciu în formă calificată se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Astfel că, la prima vedere pare că Monica Iacob-Ridzi a primit pedeapsa minimă pentru infracțiunea de care este acuzată - abuz în serviciu în formă calificată. Dar, cum decizia nu este definitivă, speța va ajunge la completul de cinci al Curții Supreme, iar judecarea apelului se va face după 1 februarie, în baza Noului Cod Penal, care va intra între timp în vigoare. Potrivit Noului Cod Penal, abuzul în serviciu se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, iar dacă este săvârșit de un funcţionar, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. În proiectul Noului Cod Penal nu apare infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată. Deci fostul ministru nu a primit cea mai mică pedeapsă prevăzută de lege, ci, din contră, a primit cea mai mare pedeapsă prevăzută de Noul Cod Penal, cel după care va fi judecat și în baza căruia va primi sentința definitivă. Ridzi, victimă a MCV-ului Raportul MCV pentru anul 2013 îi îndeamnă pe judecătorii din România să aplice pedeapsa maximă celor care comit fapte de corupţie. În 2011, Comisia reproșa același lucru magistraților, fapt aspru criticat la acea vreme de către Mona Pivniceru - președintele de la acea vreme a Asociației Magistraților din România, care considera că astfel se realizează o ingerință de nepermis a unui for politic în actul de justiție.

Raportul MCV pentru anul 2013 revine cu aceeași solicitare. La punctul 4 - "Lupta împotriva corupţiei" sunt prezentate următoarele solicitări:

- Legea privind combaterea corupţiei trebuie aplicată egal
- Aplicarea de pedepse disuasive în cazuri de corupţie
- Mărirea eforturilor în ceea ce priveşte combaterea corupţiei mici
- Introducerea în Strategia Anticorupţie de obligaţii consistente pentru administraţia publică.

Iată ce spunea, în 2011, președintele AMR:

"Există în raportul Comisiei o prevedere care spune că judecătorii nu aplică pedepse disuasive, adică mari, grozave, aspre. Am întrebat Comisia despre această aserţiune băgată în toate rapoartele din 2007 până acuma. A-i spune unui judecător de către un for politic european - că, până la urmă, asta este - cum să aplice legea într-un caz dat, mi se pare o injoncţiune de nepermis în actul de justiţie. Nu-i poţi răpi judecătorului, indiferent de cauza pe care o judecă, libertatea pe care i-o dă legea să dea satisfacţie tuturor circumstanţelor legale în individualizarea unei pedepse. Prin jocul acestor circumstanţe pot exista şi situaţii în care pedeapsa nu este disuasivă. Dar de ce nu face statul o reglementare care să dea caracter disuasiv acestora?"

Între timp, Mona Pivniceru a trecut la CCR, instituția atât de lăudată de Comisia Europeană - inclusiv în Raportul MCV pentru 2013.

Vezi și: Raportul MCV, primele concluzii: Parlamentul – criticat, CCR și ANI – lăudate

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25