Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Rezultat șoc al unui sondaj despre mobilizarea generală și război. Explicațiile sociologilor

 Un sondaj online privind mobilizarea generală și participarea la un război are rezultate surprinzătoare. Dezbaterile, în spațiul public, au fost lansate de intervenția președintelui Traian Băsescu, care a sugerat că ar putea fi chemați sub arme rezerviștii plecați la muncă în străinătate. Premierul Victor Ponta a cerut convocarea CSAT, pentru evaluarea situației din Ucraina și a declarat, la Craiova, că ”ne paște un război”. Afirmația venea la o zi după ce Guvernul publicase noul formular medical necesar în caz de mobilizare generală.

Chestionarul a fost aplicat openroad.ro, prin site-ul DCNews.

Cu toate că se dau asigurări că România nu se află în pericol, aproape jumătate dintre respondenți se așteaptă la un conflict armat care să ne implice, în următorii 5 ani.

Citește și "Războiul vine peste tine. Vrei nu vrei, tot MORI"

Citește și "Nimeni nu mă poate obliga să merg la RĂZBOI" 

Mai puțin de o treime ar fi dispuși să participe pozitiv (cu mândrie sau responsabilitate) la un conflict care ne-ar implica.

Două treimi nu au încredere în capacitatea liderilor politici de a face față unei astfel de situații.

Doar unul din cinci respondenți consideră că acordurile militare a trebui respectate în cazul unui conflict.

Importanța temei schimbă profilul de lider național

Care ar fi explicațiile sociologilor? Ana Bulai, director AB Research, a realizat următoarea evaluare, pentru DCNews:  

”Vulnerabilitatea socială internă în caz de criză, descrisă de tabloul anterior, reprezintă o amenințare cel puțin comparabilă cu cea a conflictului din proximitatea externă a granițelor.

Mobilizarea generală și, respectiv, participarea la un conflict armat nu sunt, în termeni legali, subiect al deciziei individuale. Totuși, conflictul ucrainian și discursurile de la cele două Palate, coerente, pe această temă, au poziționat teama de război în topul temerilor populației, pentru prima dată după conflictul din Iugoslavia din 1999.

Importanța temei de război, în spațiul public, este dată și de contextul electoral al acestui an, reconfigurând profilul de lider politic atât pentru alegerile europarlamentare, dar mai ales pentru prezidențiale.

Sentiment de instabilitate și frică, din cauza clasei politice 

Fondul subiectiv pe care se creează și se amplifică această teamă este dat de câteva elemente care diferențiază semnificativ momentul prezent în raport cu cel în care ne aflam în urmă cu 15 ani:

1.   ajungerea la maturitate a unei generații care nu a trăit experiența niciunui conflict important și nu are nici un fel de competențe de acțiune în situații de criză, nu a văzut arme niciodată,  care a crescut într-un mediu sigur, cu valori pacifiste;

2.   diminuarea constantă a mesajelor naționale și patriotice, chiar blamarea lor pe alocuri, ca fiind în contradicție cu politicile de integrare europeană;

3.   prezența insignifiantă a problematicilor externe în comunicarea din spațiul media, care a determinat șocul pe care opinia publică l-a simțit în raport cu evenimentele dramatice din Ucraina;

4.   perimarea încrederii în clasa politică în general, care accentuează sentimentul instabilității și al fricii”.

Citește și Pregătiri de război. Recrutarea obligatorie

Vezi și Pregătiri de război. Comisia de Rechiziții face inventarul firmelor chemate la mobilizare

 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy