€ 5.0951 →
|
$ 4.4087 →
|
Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 21: Iranul acuză Londra și transmite un mesaj dur în plin conflict - Imagine generata cu AI
Războiul din Orientul Mijlociu continuă să se intensifice. Urmăriți acest live text pentru cele mai importante evoluții, actualizate în timp real.
Armata americană accelerează detaşarea a aproximativ 8.000 de militari în Orientul Mijlociu pentru a consolida operaţiunile împotriva Iranului, a relatat Newsmax, citând patru oficiali anonimi, potrivit agenţiei de presă Anadolu.
Grupul amfibiu USS Boxer (Boxer Amphibious Ready Group) şi Unitatea expediţionară nr.11 a infanteriei marine americane au părăsit mai devreme decât era prevăzut Coasta de Vest, îndreptându-se spre zona Orientului Mijlociu, au declarat oficialii citaţi, în timp ce marinari şi puşcaşi marini şi-au scurtat concediul pentru a-şi grăbi sosirea.
Este vorba de trei nave de război USS Boxer, USS Portland şi USS Comstock şi de grupul tactic care le însoţeşte, cu aproximativ 2.500 de puşcaşi marinari la bord. Această desfăşurare, care include şi Unitatea expediţionară nr.11 de puşcaşi marini ridică numărul total al personalului, inclusiv marinari şi puşcaşi marini, la aproximativ 4.000 de militari la bordul celor trei nave.
Odată ce grupul Boxer se va alătura grupului USS Tripoli, care se îndreaptă deja spre regiune, cele şase nave amfibii vor aduce în plus aproximativ 8.000 de militari în total.
Pentagonul a redirecţionat solicitarea de comentarii din partea agenţiei de presă Anadolu către Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), care nu a răspuns deocamdată.
Informaţiile despre trimiterea de noi forţe navale americane în Orientul Mijlociu intervin în contextul în care escaladarea regională continuă de când SUA şi Israelul şi-au lansat ofensiva comună asupra Iranului în 28 februarie, soldată cu moartea a aproximativ 1.300 de persoane până în prezent, între care şi ayatollahul Ali Khamenei.
Iranul a ripostat cu atacuri cu drone şi rachete îndreptate împotriva Israelului, Iordaniei, Irakului şi ţărilor din Golf, care găzduiesc baze militare americane, provocând victime şi pagube infrastructurilor, precum şi perturbând pieţele globale şi traficul aerian, notează Anadolu.
Preşedintele sirian Ahmed al-Sharaa a declarat vineri că depune eforturi pentru a ţine ţara sa departe de conflictul extins din Orientul Mijlociu şi a afirmat că Damascul este în acord cu toate ţările din regiune, relatează AFP.
"Ne cântărim acţiunile cu extremă prudenţă şi lucrăm pentru a ţine Siria departe de orice conflict", a declarat liderul sirian la palatul prezidenţial din Damasc.
Orientul Mijlociu este cuprins din 28 februarie de războiul declanşat de atacul Statelor Unite şi Israelului împotriva Iranului, care a ripostat vizând ţările din regiune.
Siria, care "a fost întotdeauna o zonă de conflict (...) în ultimii cincisprezece ani şi chiar înainte, este acum în acord cu toate ţările vecine (...), fiind în acelaşi timp pe deplin solidară cu statele arabe", a adăugat preşedintele care l-a răsturnat pe liderul sirian Bashar al-Assad în decembrie 2024.
În timp ce Iranul a fost unul dintre principalii susţinători ai regimului Assad, coaliţia islamistă care l-a înlăturat pe Assad este deschis ostilă Teheranului.
Potrivit lui Ahmed al-Sharaa, Siria intră "într-o nouă fază şi se transformă dintr-o zonă de conflict într-o zonă de influenţă care promovează stabilitatea şi securitatea", atât la nivel naţional, cât şi regional.
Sirienii sunt astăzi simpli spectatori ai conflictului regional, Israel interceptând chiar şi în cerul ţării lor rachete trimise de Iran spre teritoriul israelian.
Cu toate acestea, armata israeliană a anunţat vineri că a atacat "infrastructura regimului sirian" din sudul Siriei în cursul nopţii.
Potrivit armatei israeliene, acest atac a fost un "răspuns la evenimentele" care au avut loc joi, în timpul cărora "civili druzi au fost atacaţi în regiunea Suwaida" din sudul Siriei.
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a denunţat, într-o convorbire telefonică cu omologul său britanic, Yvette Cooper, utilizarea de către Statele Unite a bazelor militare britanice, considerând-o o complicitate a Londrei în acest război, relatează vineri AFP.
"Aceste acţiuni vor fi cu siguranţă considerate participare la agresiune şi vor rămâne întipărite în istoria relaţiilor dintre cele două ţări", a declarat Araghchi, conform unui comunicat publicat de ministerul său.
Guvernul britanic a aprobat la începutul lunii martie utilizarea strict "defensivă" a bazelor sale de către SUA pentru a ataca situri de rachete iraniene, după ce a fost aspru criticat de preşedintele american Donald Trump pentru refuzul său iniţial.
Premierul Keir Starmer a declarat pe 2 martie că Londra "nu va participa la acţiuni ofensive în Iran".
"Decizia noastră ca Regatul Unit să nu participe la atacuri împotriva Iranului a fost atent analizată. Ne amintim cu toţii de greşelile făcute în Irak şi am învăţat din ele", a spus el într-un videoclip postat pe X.
Dar "Iranul atacă interesele britanice şi ne pune în pericol grav cetăţenii" şi aliaţii din regiune, a adăugat Keir Starmer. "Singura modalitate de a pune capăt ameninţării este distrugerea rachetelor la sursă - în depozitele de stocare sau lansatoarele folosite pentru a trage aceste rachete", a subliniat el.
"Statele Unite ne-au cerut permisiunea de a folosi baze britanice în acest scop defensiv specific şi limitat. Am decis să acceptăm această cerere", a declarat atunci prim-ministrul, adăugând că decizia este "în conformitate cu dreptul internaţional".
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat vineri că securitatea trebuie "smulsă duşmanilor", într-un mesaj de condoleanţe postat pe platforma X în memoria ministrului serviciilor de informaţii ucis recent, Ismail Khatib, informează EFE.
"Securitatea trebuie smulsă duşmanilor interni şi externi şi acordată tuturor concetăţenilor noştri", a transmis Khamenei.
Liderul religios a transmis condoleanţe pentru moartea lui Khatib, ucis marţi seară, şi şi-a exprimat dorinţa ca "mila lui Dumnezeu să se odihnească asupra lui".
Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public sau în fotografii de când a fost numit Lider Suprem pe 8 martie, succedându-i tatălui său, Ali Khamenei, care a fost ucis în prima zi a războiului, în 28 februarie, când SUA şi Israelul au atacat Iranul.
Înmormântarea lui Khatib va avea loc vineri la Moscheea Mosala din Teheran.
Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei din Iran, Ali Mohammad Naini, a fost ucis în atacuri lansate de SUA şi Israel, a informat vineri televiziunea de stat iraniană, relatează Reuters şi AFP.
Corpul Gărzilor Revoluţionare Iraniene (IRGC), armata de elită a regimului iranian, a confirmat moartea purtătorului de cuvânt în urma unor lovituri americano-israeliene.
El "a căzut ca un martir în timpul laşului atac terorist criminal comis de tabăra americano-sionistă în zorii" zilei de vineri, au anunţat Gardienii Revoluţiei într-un comunicat, publicat pe site-ul lor Sepah News.
Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran (IRGC) - ramura de elită a forţelor armate iraniene - au afirmat vineri că producţia de rachete continuă în Iran, la o zi după declaraţiile Israelului potrivit cărora actuala ofensivă a distrus capacităţile balistice ale Republicii islamice, potrivit AFP.
"Industria noastră balistică merită nota maximă. Nu există niciun motiv de îngrijorare în această privinţă, întrucât chiar şi în timp de război continuăm să fabricăm rachete", a declarat purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, Ali-Mohammad Naini, citat de agenţia de presă locală Fars.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu asigurase joi că Iranul "nu mai are capacitatea de a produce rachete balistice" şi nici "de a îmbogăţi uraniu".
Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a avertizat vineri cu privire la distrugerea "normelor juridice globale" în războiul actual din cauza acţiunilor Israelului şi Statelor Unite, informează EFE.
Într-un mesaj postat pe platforma X, Pezeshkian a apreciat că Israelul se caracterizează prin "terorismul de stat" şi a atras atenţia totodată că agresiunea SUA împotriva Iranului şi uciderea ayatollahului Ali Khamenei "au creat un precedent în disputele internaţionale care va distruge normele juridice globale".
"Dacă lumea nu rămâne fermă, consecinţele vor fi devastatoare", a avertizat preşedintele iranian.
În bombardamentele SUA şi Israelului asupra Iranului au fost ucişi numeroşi lideri iranieni, între care liderul suprem Ali Khamenei şi secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională, Ali Larijani.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi, într-o conferinţă de presă că după 20 de zile de campanie militară Iranul "nu mai are capacităţi pentru îmbogăţirea uraniului sau pentru rachete balistice" şi a subliniat că Israelul "câştigă, iar Iranul este decimat".
Corpul Gărzilor Revoluţionare Iraniene (IRGC) a susţinut joi că a avariat un avion de vânătoare stealth F-35 al armatei americane în spaţiul aerian iranian, în timp ce Statele Unite au confirmat că o aeronavă similară a fost forţată să efectueze o aterizare de urgenţă în Orientul Mijlociu, informează EFE.
Potrivit agenţiei de ştiri Tasnim, IRGC a declarat într-un comunicat de presă că, joi, la 02:50, ora locală, unul dintre sistemele sale "moderne" de apărare antiaeriană a lovit o aeronavă americană "agresoare" care zbura deasupra centrului Iranului, avariind-o.
Gărzile Revoluţionare, care au publicat imagini video în infraroşu cu o rachetă în timp ce lovea aeronava, nu au specificat amploarea exactă a pagubelor sau locul în care se afla aeronava.
Cu toate acestea, două surse familiarizate cu situaţia au declarat pentru CNN că un F-35 a realizat o aterizare de urgenţă la o bază aeriană americană din Orientul Mijlociu, după ce a primit ceea ce se crede că a fost o lovitură iraniană.
Căpitanul Tim Hawkins, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), a confirmat, potrivit CNN, că avionul de vânătoare a efectuat o aterizare de urgenţă după o misiune de luptă deasupra Iranului şi a declarat că aeronava a aterizat fără incidente, iar pilotul este în stare stabilă, fără a explica motivele aterizării forţate.
F-35 Lightning II, model care costă peste 100 de milioane de dolari, este un avion de vânătoare stealth de a cincea generaţie dezvoltat de Lockheed Martin, caracterizat prin semnătura radar redusă, electronică aeronautică avansată şi capacitate multirol.
Secretarul apărării SUA, Pete Hegseth, a afirmat joi că forţele armate ale ţării sale au distrus complet flota de submarine a Iranului şi au deteriorat semnificativ porturile militare ale Republicii Islamice, ca parte a războiului purtat alături de Israel împotriva Teheranului.
La rândul său, armata israeliană a confirmat că forţele sale aeriene au efectuat un atac împotriva instalaţiilor cheie ale marinei iraniene din Marea Caspică, în primul atac israelian asupra flotei iraniene de la începutul ofensivei, la 28 februarie.
Rebelii Houthi din Yemen iau în considerare blocarea Strâmtorii Bab el-Mandeb pentru navele din "ţările agresoare" împotriva membrilor aşa-numitei "Axe a Rezistenţei", a relatat vineri RIA Novosti, citată de Xinhua.
"Axa Rezistenţei" este o alianţă antiisraeliană condusă de Iran, care include grupări islamiste din Liban, Yemen, Irak, Siria şi Fâşia Gaza. Această coaliţie, susţinută de Teheran, vizează contracararea influenţei SUA şi a Israelului în Orientul Mijlociu.
Mohammed al-Bukhaiti, membru al biroului politic al rebelilor Houthi, a declarat că, dacă gruparea ar fi forţată să închidă strâmtoarea, ar ataca doar navele aparţinând statelor care "comit agresiuni" împotriva Iranului, Libanului, Palestinei şi Irakului.
El a menţionat că mişcarea ia în considerare toate scenariile posibile pentru a sprijini Iranul în confruntarea sa cu Statele Unite şi Israel.
Strâmtoarea Bab el-Mandeb (în traducere Poarta lacrimilor - n.r.) este un punct strategic care leagă Marea Roşie cu Golful Aden şi este un coridor vital pentru comerţul global, în special pentru transporturile de petrol şi gaze dintre Europa şi Asia.
Cinci ţări europene, plus Japonia şi Canada, au emis joi o declaraţie comună în care se declară pregătite să-şi "unească eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz" şi anunţă că vor lua măsuri pentru stabilizarea pieţelor energetice, informează vineri Reuters.
Ţările europene semnatare ale declaraţiei sunt Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia şi Olanda.
"Condamnăm în termenii cei mai fermi atacurile recente ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile asupra infrastructurii civile, inclusiv a instalaţiilor de petrol şi gaze, şi închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forţele iraniene", se arată în declaraţie.
Semnatarii îşi exprimă "profunda îngrijorare cu privire la escaladarea conflictului". "Facem apel la Iran să înceteze imediat ameninţările, amplasarea de mine, atacurile cu drone şi rachete şi alte încercări de a bloca strâmtoarea pentru transportul maritim comercial şi să respecte Rezoluţia 2817 a Consiliului de Securitate al ONU", potrivit declaraţiei, în care se aminteşte faptul că libertatea navigaţiei este un principiu fundamental al dreptului internaţional, inclusiv în temeiul Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării.
"Efectele acţiunilor Iranului vor fi resimţite de oameni din toate părţile lumii, în special de cei mai vulnerabili", avertizează semnatarii.
Cele şapte ţări subliniază că astfel de interferenţe în transportul maritim internaţional şi perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare cu energie constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi solicită un moratoriu imediat şi cuprinzător în privinţa atacurilor asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra instalaţiilor de petrol şi gaze.
"Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin strâmtoare", mai scriu semnatarii, care salută totodată decizia Agenţiei Internaţionale pentru Energie de a autoriza o eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol. "Vom lua şi alte măsuri pentru a stabiliza pieţele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite naţiuni producătoare pentru a creşte producţia", se angajează semnatarii declaraţiei comune.
Cele şapte ţări semnatare se angajează totodată să depună eforturi pentru a oferi sprijin naţiunilor celor mai afectate, inclusiv prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al IFI-urilor (Instituţii Financiare Internaţionale).
"Securitatea maritimă şi libertatea de navigaţie sunt în beneficiul tuturor ţărilor. Facem apel la toate statele să respecte dreptul internaţional şi să susţină principiile fundamentale ale prosperităţii şi securităţii internaţionale", afirmă semnatarii declaraţiei.
Reuters remarcă însă că există puţine semne care să indice o acţiune imediată. De exemplu, cancelarul german Friedrich Merz a reiterat că orice contribuţie la securizarea strâmtorii va veni doar după încheierea ostilităţilor.
Reticenţa principalilor aliaţi ai SUA de a se implica în război reflectă scepticismul faţă de un conflict despre care liderii europeni au spus că are obiective neclare pe care ei nu le urmăresc şi asupra căruia au prea puţin control.
Armata israeliană a anunţat vineri dimineaţă devreme un nou val de atacuri împotriva infrastructurii regimului, în "inima" Teheranului, capitala ţării, informează EFE.
Într-un scurt mesaj pe canalul său de Telegram, Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunţat că "au început un val de atacuri împotriva infrastructurii regimului terorist iranian".
Mass-media precum Al Jazeera au relatat despre explozii la Teheran. Aceste relatări nu au putut fi verificate de EFE.
La miezul nopţii, Ierusalimul a fost ţinta a cel puţin patru serii de atacuri lansate din Iran şi care a durat ceva mai mult de o oră.
De la începutul războiului, în 28 februarie, declanşat de ofensiva comună israeliano-americană împotriva Teheranului, focul încrucişat nu a încetat, cu un impact mai extins asupra Iranului decât asupra Israelului.
Cincisprezece persoane au murit pe teritoriul israelian ca urmare a atacurilor iraniene cu rachete, în timp ce patru şi-au pierdut viaţa în Cisiordania.
Cel mai recent număr oficial de morţi din Iran a fost publicat pe 5 martie şi a fost de 1.230 de oameni.
Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Kuweitul au afirmat vineri, în comunicate separate, că răspund unor atacuri cu rachete, în timp ce Arabia Saudită a anunţat că a interceptat drone, relatează AFP.
Tot în Golf, fragmente de proiectil provenite dintr-o "agresiune iraniană" au provocat un incendiu într-un depozit din Bahrein, a indicat Ministerul de Interne de la Manama, unde sirenele de alertă antiaeriană fuseseră activate. Incendiul a fost controlat şi nu a provocat victime.
În Kuweit, armata indică, într-un comunicat, că apărarea sa antiaeriană "răspunde unei rachete ostile şi unor ameninţări cu drone", în timp ce Ministerul de Interne din EAU evocă "ameninţarea unor rachete".
În Arabia Saudită, şase drone au fost "interceptate şi distruse" în estul ţării şi alta în nord, conform Ministerului Apărării.
Joi, Iranul şi-a continuat atacurile asupra infrastructurilor energetice din Golf, dronele lovind o rafinărie saudită şi alte două în Kuweit, la o zi după daunele majore provocate celei mai mari instalaţii mondiale de producere a gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar, ca răspuns la atacurile israeliene asupra câmpului de gaze South Pars/North Dome, împărţit de Teheran şi Doha.
Ministrul german al economiei şi energiei, Katherina Reiche, a criticat joi propunerea Washingtonului privind o posibilă ridicare a unor sancţiuni asupra petrolului iranian, o iniţiativă care vizează combaterea creşterii preţurilor la energie din cauza războiului din Orientul Mijlociu, notează AFP.
"Nu poate fi în interesul nostru să consolidăm, prin relaxarea sancţiunilor asupra petrolului, regimuri care sunt sinonime cu represiunea şi teroarea, pe plan intern, sau care poartă în exterior un război de agresiune, încălcând dreptul internaţional", a declarat Katherina Reiche pentru jurnalul Bild, referindu-se la Iran şi Rusia.
"Fiecare dolar cheltuit pe petrolul rusesc alimentează şi fondul de război, fiecare dolar cheltuit pe petrolul iranian stabilizează un regim care este fundamental în contradicţie cu valorile noastre", a afirmat ministrul german.
Secretarul american al trezoreriei, Scott Bessent, a anunţat joi că Statele Unite ar putea ridica unele sancţiuni asupra petrolului iranian.
El a precizat că această relaxare se va aplica doar petrolului iranian deja depozitat pe mare pe nave.
Săptămâna trecută, a fost decisă o relaxare temporară a sancţiunilor împotriva Rusiei pe acelaşi model. Washingtonul autorizează, până la începutul lunii aprilie, vânzarea de ţiţei rusesc depozitat pe nave.
Scopul este de a adăuga milioane de barili pe piaţa petrolului într-un moment în care este nevoie urgentă de acest lucru: războiul din Orientul Mijlociu privează lumea de o mare parte din exporturile sale obişnuite de hidrocarburi din Golf.
Creşterea preţurilor la pompă este nepopulară, în special în Statele Unite, o ţară care depinde în mare măsură de automobile. Prin urmare, administraţia americană a încercat în ultimele zile să implementeze o serie de măsuri pentru a atenua această creştere.
Explozia preţurilor la combustibil este resimţită deosebit de acut în Germania, cea mai mare economie a Europei, care se confruntă deja cu o criză industrială persistentă şi tensiuni comerciale.
Ministrul german de finanţe, Lars Klingbeil, a afirmat joi că a instruit departamentul său să examineze introducerea unei taxe pe "supraprofiturile" companiilor petroliere.
Mai multe explozii s-au auzit deasupra Ierusalimului în noaptea de joi spre vineri, după ce Israelul a raportat o nouă salvă de rachete iraniene şi declanşarea sirenelor de alertă în oraş, au transmis corespondenţi ai AFP.
Armata israeliană a raportat joi trei salve de atacuri iraniene cu oră şi jumătate înainte de miezului nopţii (22:00 GMT), urmate de o alta câteva ore mai târziu.
Magen David Adom, echivalentul israelian al Crucii Roşii, nu a raportat victime, însă poliţia a semnalat pagube în mai multe locuri.
Potrivit presei israeliene, un rest de proiectul a lovit oraşul Haifa şi o instituţie de învăţământ din suburbiile sale, fără a provoca victime.
Aceste noi atacuri au avut loc la câteva ore după o conferinţă de presă a premierului israelian Benjamin Netanyahu, în cadrul căreia acesta a afirmat că Iranul este "pe punctul de a fi decimat" şi "nu mai are capacitatea de a produce rachete balistice".
Preşedintele francez Emmanuel Macron a adus în discuţie joi posibilitatea unui "cadru ONU" pentru o viitoare misiune de asigurare a navigaţiei în strâmtoarea Ormuz odată ce luptele vor înceta, sugerând că acest lucru "ar putea fi de ajutor", notează AFP.
Franţa intenţionează să "testeze principalii parteneri, şi în special membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU", cu privire la "oportunitatea de a avea un cadru ONU privind ceea ce vrem să facem în Ormuz", le-a declarat jurnaliştilor preşedintele francez după un summit european de la Bruxelles.
"Am început un proces exploratoriu şi vom vedea în zilele următoare dacă are şanse de succes", a adăugat el.
Şeful statului francez a explicat că a discutat această chestiune cu secretarul general al ONU, António Guterres, prim-ministrul indian, Narendra Modi, şi mai mulţi lideri europeni.
Emmanuel Macron a reafirmat că "Franţa este pregătită, alături de alte naţiuni, să îşi asume responsabilitatea unui sistem de escortă a navelor în strâmtoare, în cadrul unei misiuni care nu are scopul de a fi o acţiune de forţă".
"În schimb, nu vom participa la nicio deschidere prin forţă a strâmtorii în contextul operaţiunilor de război şi al bombardamentelor în curs" din Orientul Mijlociu, a insistat el.
Numărul iranienilor care intră în Turcia a scăzut cu o treime de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, acum aproape trei săptămâni, deoarece Teheranul restricţionează trecere frontierei, a declarat joi ministrul turc de interne, Mustafa Ciftci, notează AFP.
"De la începutul războiului, cetăţenii noştri au putut intra în Iran fără restricţii, dar Iranul a impus restricţii propriilor cetăţeni şi nu le permite să treacă în ţara noastră", a declarat jurnaliştilor Mustafa Ciftci.
"De la începutul războiului, numărul cetăţenilor iranieni care intră în Turcia a scăzut cu un sfert, sau chiar aproape o treime", a spus el.
Există trei puncte de trecere de-a lungul frontierei de 500 de kilometri dintre Turcia şi Iran.
"Supraveghem îndeaproape trecerile noastre de frontieră (...) şi observăm intrările şi ieşirile de la începutul războiului", a declarat Ciftci, insistând că "nu există probleme în acest moment".
Turcia nu a publicat cifre actualizate privind trecerile de frontieră din 4 martie, când Ciftci a indicat că aproximativ 2.000 de persoane au trecut graniţa în fiecare direcţie.
Vecinii Iranului se tem de mult timp că un atac asupra Teheranului ar putea destabiliza întreaga regiune, declanşând un aflux de refugiaţi, care nu s-a materializat încă.
Turcia găzduieşte în prezent peste 74.000 de iranieni cu permise de şedere şi aproximativ 5.000 de refugiaţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
