€ 5.0952 →
|
$ 4.3913 →
|
Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 17: Iranul avertizează România după votul privind bazele militare - Imagine realizata cu AI
Situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de tensionată. Urmăriți acest live text pentru cele mai recente informații despre atacuri, decizii politice și evoluțiile momentului.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul nu a început războiul cu SUA și Israelul și că apărarea țării împotriva invaziei este „dreptul natural al Teheranului, la care suntem buni”.
„Utilizarea bazelor americane împotriva Iranului în regiune, cu scopul de a perturba relațiile noastre cu vecinii noștri, ar trebui oprită”, a scris Pezeshkian pe X, adăugând că a discutat problema cu președintele francez Emmanuel Macron în timpul unei convorbiri telefonice.
„Pacea și stabilitatea în regiune nu pot fi obținute fără a se lua în considerare invazia sionist-americană a țării noastre. Republica Islamică Iran nu se va preda agresorilor”, a mai spus el.
El a adăugat că Iranul așteaptă comunitatea globală să condamne invazia și „să-i convingă pe invadatori să respecte dreptul internațional”, adăugând că începerea unui război de cucerire pe baza unor informații false este „un act medieval în secolul XXI”.
„A vorbi despre încheierea războiului este lipsit de sens până când nu ne asigurăm că nu vor mai exista atacuri în țara noastră în viitor”, a mai spus președintele iranian, luni seară.
Un incendiu a izbucnit lângă un hotel din capitala Irakului, Bagdad, cauzat de o dronă care a explodat.
Incidentul din apropierea hotelului Al-Rasheed „a dus la pagube materiale în zonă”, potrivit poliției locale.
„Forțele de securitate au împrejmuit zona și au închis drumurile”, a declarat poliția.
Ministerul Apărării din Qatar a furnizat o actualizare despre atacurile care au vizat țara astăzi.
Într-un comunicat, autoritățile qatareze au precizat că apărarea aeriană a Qatarului a interceptat și distrus cu succes 13 din cele 14 rachete balistice lansate astăzi din Iran, alături de o serie de drone.
Ministerul a adăugat că o rachetă a aterizat într-o zonă nelocuită fără a provoca victime.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat luni Iranul că i-ar putea distruge infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, insula din Golful Persic unde este încărcat circa 90% din petrolul exportat de Iran şi care a fost deja bombardată puternic de SUA joia trecută, relatează agenţia EFE.
„Am distrus pur şi simplu totul pe insulă, cu excepţia zonei în care se află petrolul. Eu o numesc conducte. Am ferit conductele. Nu am vrut să o facem, dar o vom face. Putem să o facem cu doar cinci minute de preaviz”, a susţinut Trump la o conferinţă de presă la Casa Albă, în a 17-a zi a războiului pe care Statele Unite şi Israelul l-au declanşat contra Iranului.
Statele Unite au bombardat ţinte militare pe insula Kharg joia trecută, dar au evitat să distrugă infrastructura petrolieră a acesteia pentru a nu perturba şi mai mult piaţa globală a petrolului, deja afectată de blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz. Trump a ameninţat şi atunci că s-ar putea răzgândi şi să ordone lovirea acelei infrastructuri dacă Teheranul menţine blocada strâmtorii. În replică, Iranul a ameninţat că ar putea lovi infrastructura petrolieră a ţărilor din Golf.
Campania de atacuri aeriene americano-israeliene împotriva Iranului continuă „cu toată forţa” a mai spus Trump, care a susţinut că armata americană a lovit peste 7.000 de ţinte în Iran, „în principal ţinte comerciale şi militare”, şi că în urma diminuării potenţialului militar al Iranului numărul rachetelor balistice lansate de acesta ar fi scăzut cu 90%, iar cel al dronelor cu 95%.
Întrebat despre soarta noului lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, care i-a luat locul tatălui său, Ali Khamenei, ucis în prima zi de atacuri aeriene, Trump a răspuns că încă nu ştie dacă acesta este mort sau doar rănit.
Mojtaba Khamenei a transmis joia trecută primul său mesaj în calitate de nou lider suprem al Republicii Islamice, dar fără să apară în imagini, mesajul său fiind citit de un prezentator la televiziunea de stat iraniană. El a cerut ca Strâmtoarea Ormuz să rămână închisă, a ameninţat bazele americane din Orientul Mijlociu şi a jurat că „sângele martirilor va fi răzbunat”.
Bombardamentele americano-israeliene ţintesc în Iran cu precădere instalaţiile nucleare, cele de producţie şi lansare a rachetelor balistice, depozite de muniţii, bazele armatei şi ale Corpului Gărzilor Revoluţionare, locaţiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici şi militari, etc. Iranul ripostează atacurilor aeriene cu drone şi rachete lansate în valuri asupra Israelului şi a bazelor şi intereselor americane din Golf.
Contrar aşteptărilor preşedintelui american, populaţia iraniană nu a pornit nicio revoltă care să înlăture actualul regim şi să permită intalarea în locul acestuia a unui regim pro-occidental, obiectivul principal urmărit de Trump, dincolo de cel declarat de eliminare a programului nuclear şi a rachetelor balistice iraniene, notează Agerpres.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că Germania nu va participa la războiul americano-israelian împotriva Iranului, transmite Reuters.
„Nu avem mandatul din partea Naţiunilor Unite, a Uniunii Europene sau a NATO, cerut de legea fundamentală. Prin urmare, a fost clar de la început că acest război nu este o chestiune care ţine de NATO”, a afirmat Merz într-o conferinţă de presă la Berlin.
„Statele Unite ale Americii şi Israelul nu ne-au consultat înainte de acest război. În ceea ce priveşte Iranul, nu a existat niciodată o decizie comună cu privire la în această chestiune. De aceea, nu se pune problema cum s-ar putea implica Germania militar aici”, a adăugat el.
„Aceasta înseamnă, de asemenea, că, atât timp cât războiul continuă, nu vom participa militar nici la a garanta libertatea navigaţiei în strâmtoarea Ormuz”, a mai spus cancelarul german, într-o conferinţă de presă la Berlin alături de premierul olandez Rob Jetten, a consemnat EFE.
„La fel ca Statele Unite şi Israel, dorim să punem capăt programelor nuclear şi de rachete ale Iranului”, a asigurat Merz, potrivit căruia regimul ayatollahilor trebuie înlocuit cu un guvern democratic, dar acest lucru nu se poate realiza prin bombardamente.
Regiunea nu trebuie să alunece într-un război fără sfârşit cu obiective neclare, a conchis cancelarul german, notează Agerpres.
Corpul Gărzilor Revoluției Islamice din Iran afirmă că a emis un nou avertisment că va lovi industriile afiliate SUA din regiune în următoarele ore, îndemnând lucrătorii și oamenii din zonele înconjurătoare să se evacueze.
„Avertizăm regimul american învins să evacueze toate industriile americane din regiune și cerem locuitorilor din zonele din jurul fabricilor industriale în care americanii sunt acționari să evacueze aceste zone pentru a nu fi afectați”, a declarat purtătorul său de cuvânt într-un mesaj relatat de agenția de știri iraniană Tasnim.
Nu este clar ce companii ar fi vizate, dar săptămâna trecută agenția de știri a publicat o listă de potențiale ținte pe Telegram, care includea birourile unor giganți tehnologici precum Amazon, Google, Microsoft și Nvidia din țările din Golf.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că acțiunile Europei ca răspuns la perturbările industriei petrolului și gazelor din Orientul Mijlociu și la creșterea prețurilor la energie ar trebui să aibă o arie de aplicare limitată și să fie de scurtă durată.
„Este important ca orice măsuri pe termen scurt să nu întârzie decarbonizarea sistemului energetic, să nu crească cererea de petrol și gaze, să fie temporare și direcționate și să minimizeze costurile fiscale”, a scris, luni, von der Leyen.
Preşedintele american Donald Trump a criticat luni ceea ce a numit „lipsa de entuziasm” cu care unii dintre aliaţii SUA au primit cererea sa de a se implica cu nave de luptă într-o misiune militară menită să împiedice Iranul să blocheze traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, transmit agenţiile Reuters şi EFE.
„Unii sunt foarte entuziasmaţi, alţii nu, iar unele sunt ţări pe care le-am ajutat timp de mulţi, mulţi ani la rând. Le-am protejat de surse externe teribile, iar ele nu prea sunt entuziaste. Şi nivelul de entuziasm contează pentru mine”, a indicat Trump la o discuţie cu presa la Casa Albă.
El le-a cerut anterior aliaţilor din NATO, dar şi altor aliaţi ai SUA, precum Japonia sau Coreea de Sud, însă şi Chinei, să ajute Statele Unite să asigure securitatea traficului maritim în faţa represaliilor iraniene în Strâmtoarea Ormuz, o arteră navigabilă esenţială pentru comerţul mondial cu petrol şi gaze.
Mai mult, Trump a ameninţat cu „consecinţe foarte grave pentru viitorul NATO” dacă ţările Alianţei refuză să trimită nave militare în zona Strâmtorii Ormuz, cerere faţă de care statele membre ce s-au exprimat în această chestiune au manifestat deja rezerve. Regatul Unit şi Germania au exclus luni orice misiune NATO pentru restabilirea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Japonia a transmis că nu ia în considerare o astfel de implicare.
Refuzul din partea Germaniei a fost unul ferm. „Cum se aşteaptă Donald Trump ca o mână sau două mâini de fregate europene să facă în Strâmtoarea Ormuz ceea ce puternicele forţe navale americane nu pot face?”, a remarcat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. „Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a completat ministrul german.
Iranul a negat că ar fi închis Strâmtoarea Ormuz în urma războiului pornit împotriva sa de SUA şi Israel, iar ministrul de externe iranian, Abbas Araghci, a asigurat că Teheranul nici nu intenţionează să o închidă, deşi nu a exclus această posibilitate dacă SUA şi Israelul continuă războiul. „Nu am închis-o. Navele şi petrolierele sunt cele care nu încearcă să o traverseze, întrucât se tem că vor fi lovite de o tabără sau alta”, a spus ministrul iranian într-un interviu acordat postului american NBC News.
Totuşi, Corpul Gărzilor Revoluţionare iraniene a ameninţat că va lovi în strâmtoare orice navă ce are legături cu SUA, cu Israelul şi cu ţările susţinătoare ale acestora. Cel puţin 16 nave au fost ţinta unor atacuri în zona Golfului de când a început războiul, pe 28 februarie, notează Agerpres.
Președintele american Donald Trump a vorbit, în această seară, despre conflictul din Iran, la Casa Albă.
El a spus că operațiunea militară americană „a continuat în forță în ultimele zile”.
„Au fost literalmente distruși, Forțele Aeriene au dispărut, Marina a dispărut, multe nave au fost scufundate”, a declarat Trump.
„Radarul lor a dispărut și liderii lor au dispărut, în rest, se descurcă destul de bine”, a mai adăugat el, spunând că „Am obținut o reducere cu 90% a lansărilor lor de rachete balistice și o reducere cu 95% a atacurilor cu drone”.
Totodată, liderul de la Washington a spus că peste 100 de nave iraniene au fost scufundate sau distruse în ultima săptămână și jumătate, în timp ce SUA au distrus peste 30 de nave de plasare a minelor. Totodată, Trump a susținut că performanța dronelor Iranului „se apropie de zero”, fără a oferi alte dovezi.
Ministerul Apărării din Kuweit a declarat că apărarea aeriană a interceptat patru drone în ultimele 24 de ore. Autoritățile nu au raportat victime sau pagube materiale în urma atacului.
În același timp, apărarea aeriană saudită a interceptat și distrus 11 drone deasupra provinciei Al-Kharj în ultimele ore, a declarat Ministerul Apărării din Arabia Saudită, într-o scurtă postare pe X.
Iranul a susţinut luni că forţele sale armate sunt hotărâte „să se apere atât timp cât va fi necesar” în războiul actual declanşat de SUA şi Israel, până când acestea două din urmă vor înţelege că nu îl pot ataca oricând doresc şi să înceteze apoi conflicul când situaţia le convine sau când întâmpină dificultăţi, relatează agenţia EFE.
„Forţele noastre armate şi poporul nostru sunt decise să se apere atât timp cât va fi necesar, până când inamicul va înţelege că nu poate iniţia un război împotriva Iranului oricând doreşte şi să-l oprească atunci când îi convine”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, la o conferinţă de presă. El s-a referit astfel atât la războiul în desfăşurare cât şi la războiul de 12 zile declanşat de Israel anul trecut împotriva Iranului, conflict în care au intervenit atunci şi Statele Unite printr-un bombardament asupra instalaţiilor nucleare subterane ale Iranului.
Acelaşi purtător de cuvânt a insistat că Iranul nu va tolera ca „două regimuri malefice” (referindu-se la SUA şi Israel) să-i impună un război şi ulterior, când le convine situaţia sau când se confruntă cu dificultăţi logistice ori defensive, să declare încetarea focului doar pentru a relua agresiunea la scurt timp mai târziu.
„Agresorul, conform raţiunii, logicii şi dreptului internaţional, trebuie tras la răspundere. Trebuie să ne asigurăm că acest război, sau aceste războaie intermitente, nu ne vor fi impuse din nou regiunii şi ţării noastre periodic”, a explicat oficialul iranian, conform căruia războiul aflat în desfăşurare a fost „impus” Iranului în timp ce acesta negocia cu seriozitate un acord asupra programului său nuclear.
El a atenţionat asupra unor posibile „atacuri sub steag fals” desfăşurate de SUA şi Israel şi atribuite de aceste ţări Iranului. Forţele armate iraniene „declară cu onoare şi curaj fiecare ţintă pe care o atacă”, a indicat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, citat de agenţia DPA.
Tot luni, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a organizat o dezbatere interactivă între statele membre şi raportorul său special privind situaţia drepturilor omului în Iran şi misiunea ONU de informare asupra evenimentelor din Iran, în contextul conflictului aflat în desfăşurare şi a reprimării protestelor antiguvernamentale care au avut loc în decembrie şi ianuarie.
Iranul a reafirmat în faţa acestui consiliu că nu va ceda în faţa „agresiunii ilegale” a SUA şi Israelului, avertizând totodată că cetăţenii săi sunt în mare pericol din cauza atacurilor aeriene continue.
„Problema cea mai urgentă şi fundamentală care priveşte drepturile drepturilor omului în Iran este ameninţarea iminentă asupra a 90 de milioane de persoane, ale căror vieţi sunt în pericol imediat şi grav sub umbra unei agresiuni militare nechibzuite”, a declarat Ali Bahreini, ambasadorul Iranului la ONU la Geneva, citat de AFP.
Acesta a îndemnat principalul organism al ONU pentru drepturile omului să se concentreze nu pe situaţia internă din Iran în urma protestelor recente, ci pe situaţia patrimoniului cultural al Iranului, ameninţat de bombardamentele americano-israeliene, şi pe uciderea copiilor pe băncile şcolilor, referindu-se la moartea a 165 de fete ucise în oraşul Minab după ce şcoala lor a fost lovită în prima a campaniei de bombardamente lansate de SUA şi Israel. Pentagonul şi preşedintele american Donald Trump au spus că o anchetă privind atacul asupra şcolii de la Minab este în desfăşurare. Potrivit unei investigaţii a publicaţiei americane New York Times, şcoala ar fi fost lovită de o rachetă de croazieră americană Tomahawk.
Războiul, pornit de SUA şi Israel pe 28 februarie şi care constă într-o campanie intensă de atacuri aeriene, a intrat în a treia săptămână. Potrivit Pentagonului, în primele două săptămâni ale conflictului au fost atacate peste 15.000 de ţinte în Iran. Sunt vizate cu precădere instalaţiile nucleare, cele de producţie şi lansare a rachetelor balistice, depozite de muniţii, bazele armatei şi ale Corpului Gărzilor Revoluţionare, locaţiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici şi militari, etc.
Iranul ripostează cu drone şi rachete lansate în valuri asupra Israelului şi a bazelor şi intereselor americane din Golf. Confruntat cu imposibilitatea de a câştiga o confruntare directă, Iranul a optat pentru extinderea geografică a conflictului pentru a lovi punctele slabe ale inamicului, cum ar fi radarele de alertă timpurie. În paralel cu aceste lovituri, Teheranul se concentrează pe Strâmtoarea Ormuz, uşor de controlat de pe coasta iraniană, în timp ce SUA încă ezită să recurgă la opţiunea riscantă a escortării militare a navelor comerciale ce traversează această cale navigabilă prin care tranzitează aproximativ 20% din comerţul mondial cu petrol şi gaze naturale lichefiate (GNL), notează Agerpres.
Navigația prin Strâmtoarea Ormuz a încetinit brusc, zeci, posibil sute de nave așteptând lângă intrările sale, pe fondul tensiunilor care perturbă una dintre cele mai vitale rute energetice ale lumii.
Jurnalistul Inzamam Rashid, relatând din apropierea strâmtorii, a declarat că această cale navigabilă, care transportă în mod normal aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, înregistrează doar o fracțiune din traficul său obișnuit.
„Ceea ce am văzut, de fapt, este că bărcile și navele sunt vizate de Iran, cei care încearcă să treacă, dar și cei care nu sunt afiliați SUA și aliaților săi”, a spus Rashid.
„Chiar zilele trecute, am văzut un portavion sub pavilion thailandez fiind vizat de o rach
etă balistică iraniană. Asta a însemnat că 20 dintre membrii echipajului au trebuit să fie salvați, iar trei dintre ei sunt încă dispăruți pe mare”, a mai adăugat jurnalistul, potrivit Al Jazeera.
Ministerul Sănătății din Liban a declarat că atacurile israeliene din întreaga țară au ucis cel puțin 886 de persoane și au rănit 2.141 începând cu 2 martie.
Războiul lansat de Israel şi Statele Unite împotriva Iranului "nu are nicio legătură cu NATO", a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului german, ca răspuns la apelul preşedintelui american Donald Trump către aliaţi de a ajuta la deblocarea Strâmtorii Ormuz, relatează AFP.
"NATO este o alianţă pentru apărarea teritoriului" membrilor săi şi "îi lipseşte mandatul de a interveni" în afara graniţelor sale, a declarat purtătorul de cuvânt Stefan Kornelius într-o conferinţă de presă obişnuită.
"Acest război nu are nicio legătură cu NATO. Nu este războiul NATO", a insistat purtătorul de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz.
Vineri, Merz ceruse încetarea războiului din Orientul Mijlociu, subliniind că acesta "nu este în beneficiul nimănui şi afectează economic multă lume".
Dar, duminică, Donald Trump a făcut presiuni asupra Chinei şi NATO pentru a ajuta la deblocarea Strâmtorii Ormuz, prin care trece o cincime din producţia mondială de ţiţei şi gaze.
El a prezis "consecinţe foarte grave pentru viitorul NATO" dacă cererea ar fi refuzată.
Germania "a luat act" de acest apel, a răspuns Kornelius.
Berlinul vrea să afle "de la Israel şi Statele Unite", aliaţii săi istorici, "când vor fi atinse obiectivele militare din Iran", a subliniat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german.
"Putem apoi începe discuţiile care vizează o soluţie diplomatică", a adăugat el.
Opunându-se oricărei "escaladări militare suplimentare" în regiune, Germania nu va oferi "nicio participare militară", dar este pregătită "să garanteze, pe canale diplomatice, securitatea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz", a declarat în acelaşi timp ministrul apărării german, Boris Pistorius.
"Ne confruntăm cu o situaţie pe care nu am creat-o. (...) Acest război a început fără nicio consultare prealabilă", a adăugat el, subliniind că prioritatea militară a Berlinului era "responsabilitatea sa foarte importantă" în faţa ameninţării ruseşti pe "flancul estic" al NATO şi "Nordul Îndepărtat".
"Ce aşteaptă Donald Trump de la, să zicem, o mână sau chiar două fregate europene acolo, în Strâmtoarea Ormuz? Ca ele să realizeze ceea ce puternica Marină a SUA, de una singură, nu poate realiza?", s-a întrebat el public.
Preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), Mohammed bin Zayed, şi prinţul moştenitor saudit, Mohammed bin Salman, au avut luni o discuţie telefonică în care au acuzat Iranul de provocarea "unei escaladări periculoase" prin vizarea unor ţinte pe teritoriile vecinilor săi din Golf, transmite AFP.
Cei doi lideri au discutat despre "atacurile iraniene continue şi flagrante vizând ţări din regiune", potrivit unui comunicat publicat de agenţia oficială WAM din Emirate.
Continuarea acestor atacuri, declanşate ca represalii la atacurile israeliano-americane contra Iranului, "reprezintă o escaladare periculoasă ce ameninţă securitatea şi stabilitatea regiunii", au denunţat ei.
"Cele două părţi au subliniat necesitatea unei încetări imediate a escaladării militare (...) şi importanţa de a privilegia un dialog serios şi mijloacele diplomatice", afirmă comunicatul, care nu menţionează explicit nici SUA, nici Israelul.
Preşedintele Emiratelor şi prinţul moştenitor saudit au discutat anterior pe 28 februarie, în prima zi a războiului, pentru întâia dată de la izbucnirea disputei lor în decembrie, când Ryadul a acuzat Emiratele că îi ameninţă securitatea prin susţinerea separatiştilor în Yemen.
Iranul a avertizat România luni că va răspunde politic și juridic dacă țara va permite Statelor Unite să utilizeze baze de pe teritoriul său pentru operațiuni împotriva Republicii Islamice, scrie Iran International.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că Teheranul îndeamnă țările să nu se implice în război.
„Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat Baghaei într-o conferință de presă săptămânală.
El a spus că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă în conformitate cu dreptul internațional și ar atrage responsabilitatea internațională pentru România.
Iranul intenţionează să transforme şcoala de fete bombardată în prima zi a războiului într-un muzeu care să comemoreze cele aproape 200 de victime ale atacului, transmite luni dpa.
"Această şcoală este o dovadă vie a disponibilităţii americanilor de a comite crime şi trebuie consemnată şi documentată pentru păstrarea memoriei istorice a poporului iranian", a declarat guvernul iranian într-un comunicat emis luni.
Cel puţin 168 de eleve, cu vârste între 7 şi 12 ani, precum şi 26 de profesoare şi patru părinţi şi-au pierdut viaţa în atacul asupra şcolii din oraşul Minab (sud) pe 28 februarie.
Diferite relatări media au arătat către Statele Unite ca fiind responsabile de acest atac. Citând surse confidenţiale, New York Times şi CNN au relatat că rezultatele preliminare ale unei investigaţii indică SUA ca responsabile.
Statele Unite ar fi vizat o bază a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice căreia îi aparţinuse anterior clădirea şcolii. Date de localizare depăşite ar fi condus la eroarea fatală.
Autorităţile iraniene nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre planurile legate de muzeu. Şcoala distrusă urmează să fie reconstruită în altă parte, în memoria victimelor.
Armata israeliană a raportat distrugerea unei aeronave guvernamentale iraniene, despre care se presupune că ar fi fost folosită de fostul lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, relatează dpa şi Reuters.
"Acest lucru a lipsit regimul iranian de un alt bun strategic", au declarat Forţele de Apărare Israeliene (IDF) într-o postare în limba persană pe X, luni.
Aeronava ar fi fost folosită de înalţi oficiali iranieni şi personalităţi militare pentru a călători intern şi internaţional şi pentru a se coordona cu ţările aliate.
Khamenei a fost ucis pe 28 februarie într-un atac aerian israelian în capitala Iranului, Teheran.
Se crede că fostul şef de stat nu a zburat în străinătate după numirea sa ca lider religios în 1989. Cu toate acestea, a călătorit ocazional în provinciile iraniene.
Aeroportul Mehrabad, care găzduieşte flota guvernamentală iraniană, a fost bombardat de mai multe ori în ultimele zile.
Mehrabad este unul dintre cele mai vechi aeroporturi din Teheran, deservind acum zboruri interne şi regionale. Pe lângă faptul că este cel mai aglomerat aeroport civil intern, este o instalaţie cu dublă utilizare, găzduind şi elemente ale forţelor aeriene.
Armata iraniană a avertizat ţările din regiune în legătură cu orice fel de colaborare cu postul de televiziune Iran International, cu sediul la Londra, afirmând că infrastructurile utilizate pentru susţinerea acestui canal vor fi considerate drept ţinte, relatează AFP.
"Utilizând capacităţi satelitare şi infrastructuri mediatice ale anumitor ţări din regiune", canalul respectiv "acţionează pentru a crea tensiuni, a fabrica naraţiuni false care să servească obiectivelor Americii criminale şi regimului sionist", a afirmat centrul de comandament interarme Khatam al-Anbiya într-un comunicat publicat duminica seara.
Comandamentul iranian ameninţă să "înscrie" printre "ţintele" Republicii islamice "elementele de cooperare" cu această "reţea malefică".
Localizarea infrastructurilor utilizate de canalul Iran International în regiune nu se cunoaşte deocamdată.
Iranul a clasificat Iran International drept "organizaţie teroristă" încă din 2022, iar în ultimele luni a declarat că acesta ar fi afiliat Israelului, avertizând că orice cooperare cu canalul va fi supusă sancţiunilor.
Autorităţile iraniene au anunţat duminică arestarea a cel puţin 18 persoane acuzate că au trimis imagini şi informaţii către acest post de televiziune.
Iranul se află în război cu SUA şi Israel din 28 februarie, când atacurile americano-israeliene l-au ucis pe liderul suprem al Republicii islamice, ayatollahul Ali Khamenei, ceea ce a declanşat represalii iraniene în întreaga regiune.
Preşedintele american Donald Trump a făcut în weekend un apel către aliaţii SUA să vină în ajutor pentru asigurarea securităţii navigaţiei prin strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul de hidrocarburi, în timp ce forţele iraniene continuă atacurile asupra acestei căi navigabile vitale, pe fondul războiului dus de SUA şi Israel împotriva Iranului, intrat deja în a treia săptămână, relatează luni Reuters.
Trump a declarat că administraţia sa a contactat deja şapte ţări, dar a refuzat să le numească. Totuşi, într-o postare anterioară pe reţelele de socializare, şeful administraţiei de la Washington a spus că speră ca Franţa, China, Japonia, Coreea de Sud, Regatul Unit şi alte ţări să participe.
Iranul a blocat efectiv strâmtoarea, o cale navigabilă îngustă între Iran şi Oman, întrerupând astfel o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, în cea mai gravă perturbare înregistrată până acum.
Reuters trece în revistă reacţia unora dintre ţări la apelului Washingtonului de a trimite nave în regiune:
Japonia nu intenţionează la ora actuală să trimită nave militare pentru a escorta nave în Orientul Mijlociu, a declarat luni şefa executivului nipon Sanae Takaichi.
"Nu am luat nicio decizie legată de trimiterea navelor de escortă. Continuăm să analizăm ce poate face Japonia în mod independent şi ce se poate face în cadru legal", a declarat Takaichi în parlament.
Premierul Japoniei urmează să se deplaseze săptămâna aceasta la Washington pentru discuţii cu Donald Trump, pe agenda vizitei figurând şi conflictul legat de Iran.
China a cerut luni încetarea escaladării tensionate din strâmtoarea Ormuz şi oprirea acţiunilor militare din zonă, fără a clarifica dacă va participa la o potenţială coaliţie internaţională pentru escortarea navelor, potrivit EFE.
Întrebat despre apelurile Washingtonului ca mai multe ţări să contribuie la securitatea rutei maritime, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a declarat că situaţia din strâmtoarea Ormuz şi apele înconjurătoare a fost "tensionată" în ultima vreme, afectând rutele internaţionale de marfă şi energie şi subminând stabilitatea regională şi globală.
Purtătorul de cuvânt a îndemnat "toate părţile" să înceteze imediat acţiunile militare, să evite escaladarea tensiunilor şi să prevină ca instabilitatea regională să aibă un impact mai mare asupra dezvoltării economiei globale.
Întrebat dacă Beijingul a primit vreo solicitare din partea Statelor Unite de a se alătura coaliţiei şi dacă va trimite nave în zonă, Lin a evitat un răspuns direct, afirmând pur şi simplu că China menţine comunicarea cu "toate părţile relevante" şi se angajează să contribuie la reducerea tensiunilor şi să promoveze detensionarea.
Australia nu va trimite nave militare pentru a ajuta la redeschiderea strâmtorii Ormuz, a declarat luni un ministru al guvernului de la Canberra.
"Nu vom trimite nicio navă în strâmtoarea Ormuz. Ştim cât de incredibil de importantă este aceasta, dar nu este ceva ce ni s-a cerut sau la care să contribuim", a declarat Catherine King, membră a cabinetului prim-ministrului Anthony Albanese, într-un interviu acordat postului public de televiziune ABC.
"Vom menţine o comunicare strânsă cu SUA în legătură cu această problemă şi vom lua o decizie după o analiză atentă", a reacţionat duminică biroul preşedinţiei de la Seul.
Potrivit Constituţiei Coreei de Sud, desfăşurarea de trupe în străinătate necesită aprobarea parlamentului, iar lideri ai opoziţiei au declarat că orice trimitere de nave de război în strâmtoare ar avea nevoie de consimţământul legislativului.
Premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Donald Trump despre necesitatea redeschiderii strâmtorii pentru a se pune capăt perturbării survenite în navigaţia globală, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a instituţiei de pe Downing Street.
Starmer a discutat această problemă şi cu prim-ministrul canadian Mark Carney, iar cei doi au convenit să continue discuţiile cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu într-o întâlnire preconizată să aibă loc luni, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Miniştrii de externe ai ţărilor UE vor aborda luni consolidarea unei mici misiuni navale în Orientul Mijlociu, însă nu ar fi vorba de extinderea rolului acesteia pentru a include şi strâmtoarea blocată, spun diplomaţi şi oficiali.
Misiunea Aspides a UE a fost înfiinţată în 2024 pentru a proteja navele de atacurile miliţiei rebele houthi din Yemen în Marea Roşie.
Misiunea Aspides - denumită astfel după cuvântul grecesc "scuturi" - nu este eficientă nici măcar în îndeplinirea sarcinii sale actuale, a apreciat duminică ministrul de externe german, Johann Wadephul.
"De aceea sunt foarte sceptic că extinderea sistemului Aspides până la strâmtoarea Ormuz ar oferi o securitate mai mare", a afirmat el într-un interviu pentru televiziunea publică ARD.
Armata israeliană a anunţat luni că a început 'operaţiuni terestre limitate şi ţintite' în sudul Libanului în ultimele zile, transmite dpa.
Obiectivul este de a viza membrii activi ai miliţiei şiite Hezbollah, susţinută de Iran, precum şi infrastructura acesteia, a indicat armata.
Potrivit acesteia, operaţiunile terestre 'fac parte din măsuri defensive mai ample' pentru protejarea locuitorilor din nordul Israelului.
Publicaţia 'The Times of Israel' a relatat în weekend că forţe terestre israeliene au ucis zeci de luptători ai miliţiei Hezbollah în lupte în sudul Libanului, informaţie confirmată de Ministerul israelian al Apărării.
Se spune că au fost distruse depozite de arme, un centru de comandă şi posturi de observaţie ale Hezbollah.
În Liban există îngrijorări privind o ofensivă terestră mai amplă a Israelului. Conform portalului de ştiri Axios, care citează oficialităţi israeliene şi americane, Israelul intenţionează să ia sub control întreaga regiune de la sud de fluviul Litani pentru a destructura infrastructura militară a Hezbollah.
Zborurile sunt suspendate temporar luni pe aeroportul din Dubai, au anunţat autorităţile din emirat, din cauza unui incendiu la un rezervor de combustibil legat de un atac cu dronă, transmite AFP.
Autoritatea aviaţiei civile din Dubai a anunţat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul internaţional din Dubai ca măsură de precauţie pentru a asigura siguranţa tuturor pasagerilor şi a personalului, a indicat pe X Biroul de presă din Dubai.
Potrivit aceleiaşi surse, un "incident legat de o dronă" a provocat mai devreme un incendiu la un rezervor de combustibil pe aeroport, fără a se raporta răniţi. Incendiul a fost ţinut sub control.
Aeroportul din Dubai este cel mai frecventat din lume pentru traficul internaţional şi principalul hub pentru Emirates, cea mai mare companie aeriană din Orientul Mijlociu.
Activitatea sa a fost grav perturbată de la începutul operaţiunii americano-israeliane împotriva Iranului pe 28 februarie şi de la atacurile de represalii lansate de Republica Islamică împotriva Emiratelor Arabe Unite (EAU) şi a celorlalţi vecini ai săi din Golf.
????????????????????????⚡️– Fuel depots near Terminal 3 inside Dubai International Airport, UAE, is still on fire after a drone attack. pic.twitter.com/4XFJgN2UVT
— MonitorX (@MonitorX99800) March 16, 2026
Săptămâna trecută, autorităţile din Dubai au raportat patru persoane rănite când o dronă s-a prăbuşit în apropierea aeroportului.
De la începutul războiului, Iranul a lansat peste 1.800 de rachete şi drone asupra EAU, potrivit Ministerului Apărării din Emirate, perturbând viaţa acestui important centru financiar care este şi unul dintre nodurile vitale ale traficului aerian mondial.
Deşi forţele de apărare civilă ale ţării au interceptat, potrivit autorităţilor, majoritatea proiectilelor, Ministerul Apărării din Emirate a raportat şase morţi de la începutul războiului, inclusiv patru civili şi doi militari, care au murit într-un accident de elicopter atribuit unei defecţiuni tehnice.
Iranul a vizat baze militare şi interese economice americane la vecinii săi din Golf, precum şi infrastructură civilă, cum ar fi aeroporturi, porturi şi instalaţii petroliere.
În Arabia Saudită, Ministerul Apărării a anunţat luni dimineaţă interceptarea a cinci drone în estul ţării.
De asemenea, Kuweitul a raportat luni dimineaţă devreme că două drone au fost distruse în ultimele 24 de ore.
Duminică, o bază italo-americană din Kuweit a fost, de asemenea, vizată de un atac cu drone, potrivit armatei italiene.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a justificat atacurile prin "numeroasele dovezi" care, în opinia sa, arată că bazele americane din statele din Golf sunt folosite pentru a viza Iranul.
Ca semn al scepticismului crescând cu privire la o rezolvare rapidă a conflictului, cele două curse de Formula 1 Mare Premiu programate în Bahrein (10-12 aprilie) şi Arabia Saudită (17-19 aprilie) au fost anulate.
NATO riscă să se confrunte cu un viitor "foarte sumbru" dacă aliaţii americanilor nu îi ajută să elibereze strâmtoarea Ormuz, a avertizat duminică preşedintele american Donald Trump într-un interviu acordat Financial Times, citat de AFP.
"Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo", a declarat preşedintele american, reamintind că Europa şi China depind puternic de petrolul din Golf, spre deosebire de Statele Unite.
"Dacă nu există un răspuns (la solicitarea americană) sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecinţe foarte sumbre pentru viitorul NATO", a adăugat el.
În acelaşi interviu, Donald Trump a avertizat că vizita sa de stat în China, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele Xi Jinping între 31 martie şi 2 aprilie, ar putea fi amânată dacă Beijingul nu oferă ajutor Statelor Unite pentru eliberarea strâmtorii Ormuz.
"Cred că şi China ar trebui să ajute, deoarece importă 90% din petrolul său prin strâmtoare", a estimat preşedintele american.
Trump a adăugat că şi-ar dori un răspuns din partea Beijingului înainte de summitul programat la sfârşitul lunii. "Ne-ar plăcea să ştim acest lucru înainte de acel moment. Este (două săptămâni înseamnă) mult", în caz contrar "am putea amâna" vizita, a subliniat el, fără a preciza pentru cât timp.
Armata israeliană a bombardat din nou suburbiile sudice ale Beirutului duminică seara, după ce a emis mai devreme în cursul zilei un ordin de evacuare care acoperea mai multe cartiere din zonă, scrie AFP.
Corespondenţi ai AFP în capitala libaneză au auzit o explozie puternică, cea mai recentă dintr-o serie de atacuri vizând bastionul Hezbollah din sudul Beirutului, pe care Israelul îl bombardează fără încetare din 2 martie.
La scurt timp după raid, armata israeliană a declarat pe reţelele de socializare că "atacă în prezent infrastructura teroristă a Hezbollah din Beirut".
Un fotoreporter al AFP a văzut duminică dimineaţă în această suburbie mai multe clădiri în ruine şi străzi pline de moloz, de unde au fugit majoritatea locuitorilor.
De când Hezbollah a atras Libanul în războiul regional pe 2 martie, 850 de persoane au fost ucise, inclusiv 107 copii, în atacurile aeriene israeliene. Peste 830.000 de persoane au fost strămutate, dintre care 130.000 sunt adăpostite în centre de primire, potrivit autorităţilor libaneze.
Ministrul Muncii din Iran a anunţat o creştere cu peste 60% a salariului minim, a relatat duminică presa locală, la câteva luni după manifestaţiile antiguvernamentale declanşate iniţial de situaţia economică gravă a ţării, notează AFP.
Ţara ajustează anual salariul minim în funcţie de inflaţie, care a explodat sub efectul sancţiunilor internaţionale în lunile premergătoare războiului declanşat de atacurile aeriene israeliano-americane din 28 februarie.
Potrivit agenţiei de presă iraniene Tasnim, citându-l pe ministrul muncii, "cu acordul guvernului", salariul minim lunar va creşte de la 103 milioane de riali la 166 de milioane rali în următorul an persan, care începe în câteva zile.
Executivul a anunţat, de asemenea, o creştere similară a alocaţiilor pentru copii.
Moneda iraniană se tranzacţionează la aproximativ 1,47 milioane de riali pentru un dolar, potrivit site-ului Bonbast.
Manifestaţiile au fost declanşate în decembrie anul trecut de costul ridicat al vieţii şi de deprecierea monedei naţionale.
Acestea s-au transformat, însă, rapid într-o vastă mişcare de contestare de o amploare fără precedent, cerând căderea regimului iranian, la putere de la Revoluţia Islamică din 1979.
Autorităţile au reprimat brutal protestele, omorând mii de oameni în întreaga ţară, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
