€ 5.0938 →
|
$ 4.4079 →
|
Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 13. Hezbollah lovește Israelul, iar Turcia încearcă să medieze conflictul - Imagine realizata cu AI
Conflictul din Orientul Mijlociu continuă pentru a 13-a zi. DC News vă prezintă informații de ultimă oră și declarații în timp real în acest live text.
Iranul nu amplasează mine în Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă strategică pentru comerţul cu petrol, a declarat joi pentru AFP ministrul adjunct de externe al Iranului, Majid Takht-Ravanchi, în urma acuzaţiilor venite din partea Washingtonului.
"Deloc. Nu este adevărat", a spus oficialul iranian, întrebat despre declaraţiile preşedintelui american Donald Trump privind atacurile împotriva a "28 de nave iraniene care instalau mine" în strâmtoarea Ormuz.
Deşi Iranul a blocat în mare măsură transportul maritim prin strâmtoare, oficialul iranian a afirmat că anumite ţări au solicitat accesul şi "noi am cooperat cu ele".
Exporturile de petrol şi GNL pe această cale navigabilă au fost oprite efectiv din cauza războiului declanşat de SUA şi Israel, ceea ce a provocat o creştere vertiginoasă a preţurilor mondiale la petrol şi gaze.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut marţi Iranului să retragă imediat toate minele amplasate în strâmtoare şi a declarat că, în caz contrar, vor exista consecinţe militare drastice.
În schimb, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat miercuri că în prezent nu există indicii că strâmtoarea Ormuz, situată între Iran şi Oman, ar fi fost minată.
Rapoartele conform cărora Iranul ar fi amplasat mine navale pe calea navigabilă au amplificat şi mai mult temerile cu privire la aprovizionarea globală cu hidrocarburi.
Wadephul a subliniat că situaţia din strâmtoarea Ormuz are un impact enorm asupra aprovizionării globale cu energie.
Armata israeliană a declarat joi că gruparea şiită Hezbollah a efectuat în noaptea de miercuri spre joi, în coordonare cu Iranul, cea mai mare ofensivă împotriva Israelului de la începutul războiului, cu 200 de proiectile şi 20 de drone lansate împotriva nordului teritoriului israelian, conform purtătorului de cuvânt Nadav Shoshani, informează EFE.
"A fost cel mai mare bombardament al Hezbollah de la începutul operaţiunii "Răcnetul leului". A fost o combinaţie de rachete, vehicule aeriene fără pilot şi mai multe tipuri de rachete, precum rachete antitanc şi lansatoare de rachete", a afirmat Shoshani într-o întâlnire virtuală cu presa străină.
Atacul a început în jurul orei opt seara şi s-a desfăşurat pe tot parcursul nopţii, când alarmele nu au încetat să sune în mod intermitent în nordul Israelului, în zona de frontieră cu Libanul.
Nu s-au raportat răniţi sau decese din cauza acestor proiectile şi nu se ştie dacă au fost lovite infrastructuri critice sau militare deoarece cenzura israeliană nu permite publicarea acestor detalii invocând motive de securitate.
"Aveam indicii că se pregăteau să efectueze acest tip de atac şi, prin urmare, ne-am pregătit sistemele de apărare aeriană", a spus purtătorul de cuvânt.
Atacului Hezbollah i s-au alăturat rachete lansate de Iran către Israel, într-o acţiune coordonată şi revendicată de Gardienii Revoluţiei din Iran.
Reacţia israeliană la atacul Hezbollah s-a soldat cu zeci de morţi în Liban, printre care cel puţin opt persoane într-un atac asupra unei zone de plajă din Beirut cu o prezenţă mare de persoane strămutate.
Întrebat despre acest ultim atac, Shoshani a declarat că nu are încă informaţii pe acest subiect. "Încă investigăm", a adăugat el.
Referitor la operaţiunile terestre din sudul Libanului, o zonă pe care Israelul a ordonat să fie evacuată împreună cu suburbii din sudul Beirutului, purtătorul de cuvânt a indicat că nu este vorba despre o invazie terestră, ci despre "acţiuni defensive în zona de graniţă".
Într-un comunicat, armata israeliană a afirmat, de asemenea, că până în prezent a ucis o sută de de membri ai Hezbollah şi a distrus 60 de centre de comandă ale forţei Radwan aparţinând grupării şiite proiraniene.
Turcia este în dialog atât cu Iranul, cât şi cu SUA pentru a pune capăt războiului în Orientul Mijlociu şi a asigura o revenire la masa negocierilor, a declarat joi ministrul turc de externe Hakan Fidan, citat de AFP.
"Suntem mai mult ca oricând în momentul în care negocierea şi dialogul sunt indispensabile. Eforturile noastre în acest sens vor continua.Vorbim atât cu partea iraniană, cât şi cu partea americană", a afirmat Fidan într-o conferinţă de presă comună cu omologul său german Johann Wadephul la Ankara.
"În ultimele zile am trăit cele mai intense momente ale războiului. Întrebarea este ce şanse există pentru negocieri, în ce măsură este posibil acest lucru?", a adăugat el.
"Acest război ar trebui să se termine cât mai curând posibil... Vorbim cu partea iraniană şi vorbim cu partea americană," a spus Hakan Findan.
"Dar există o operaţiune militară în desfăşurare, există anumite realităţi: acest atac neprovocat asupra Iranului este la fel de nedrept şi ilegal ca atacurile Iranului asupra ţărilor din Golf", a declarat şeful diplomaţiei turce, citat de France 24.
Potrivit acestuia, Turcia s-a angajat în eforturi diplomatice "intense" pentru a pune capăt confruntării de la începutul conflictului, declanşat la 28 februarie prin ofensiva aeriană israeliano-americană asupra Iranului.
"Sarcina noastră acum este să prevenim o escaladare în continuare a acestui război", a afirmat, la rândul său, ministrul german de externe, după ce cei doi au purtat discuţii în capitala Turciei.
"Va trebui să abordăm foarte rapid următoarele întrebări: cum poate fi rezolvat acest conflict într-un mod durabil şi cum poate fi realizată o arhitectură de securitate fiabilă în regiune", a afirmat Johann Wadephul.
Fidan a făcut de asemenea apel la încetarea bombardamentelor israeliene asupra Libanului, subliniind că atacurile au provocat strămutarea a "circa un milion de persoane" şi avertizând că aceasta ar putea duce ţara la un colaps. "Atacurile Israelului trebuie să înceteze înainte ca statul libanez să se prăbuşească", a insistat el, avertizând că o astfel de evoluţie ar afecta profund întreaga regiune, în special ţările vecine.
Libanul a fost atras în război săptămâna trecută când gruparea şiită pro-iraniană Hezbollah a atacat Israelul ca răspuns la eliminarea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, în atacurile americano-israeliene, potrivit media citate.
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a cerut răzbunare pentru victimele războiului într-o declaraţie citită joi la televiziunea de stat, informează dpa.
Clericul în vârstă de 56 de ani a subliniat necesitatea unor represalii în prima sa declaraţie oficială de când i-a urmat în funcţie tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis într-un atac aerian israelian pe 28 februarie.
"Suntem deosebit de sensibili la sângele copiilor noştri," a spus liderul religios iranian, referindu-se la elevele din oraşul Minab ucise într-un atac aerian.
Potrivit surselor iraniene, aproximativ 170 de eleve au fost ucise într-un atac asupra sudului Iranului în prima zi a războiului.
Investigaţiile realizate de mass-media din SUA sugerează că forţele americane au fost responsabile de lovitură.
Mojtaba Khamenei a subliniat necesitatea apărării şi a făcut apel ca ţara să manifeste unitate.
"Trebuie să continuăm, de asemenea, să folosim pârghia blocării Strâmtorii Ormuz," a mai spus clericul şiit, adăugând că vor fi cerute despăgubiri inamicului.
Liderul suprem Mojtaba Khamenei a supravieţuit bombardamentului din centrul capitalei Teheran în care i-au fost ucişi tatăl, soţia, mama şi cumnatul.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat joi că a împiedica Iranul să dobândească arme nucleare este "mult mai important" pentru el decât îngrijorarea cu privire la creşterea preţurilor petrolului din cauza războiului din Orientul Mijlociu, relatează AFP.
"Statele Unite sunt de departe cel mai mare producător de petrol din lume, aşa că atunci când preţurile petrolului cresc, câştigăm mulţi bani. DAR, ca preşedinte, este mult mai important pentru mine să împiedic un imperiu malefic, Iranul, să dobândească arme nucleare şi să distrugă Orientul Mijlociu şi poate chiar întreaga lume", a scris preşedintele pe platforma sa Truth Social.
"Nu voi lăsa niciodată ca acest lucru să se întâmple", a adăugat el.
Războiul, declanşat pe 28 februarie de atacurile americano-israeliene împotriva Iranului, perturbă aprovizionarea cu petrol a economiei globale şi creşte preţurile la pompă.
În Statele Unite, preţurile s-au majorat cu 22% faţă de luna precedentă, ajungând în medie la 3,60 dolari pe galon (3,78 litri) pentru benzina de bază, conform Asociaţiei Automobile Americane (AAA), care ţine statistici de referinţă.
Chiar şi înainte de aceasta, costul vieţii era deja o preocupare majoră pentru americani, care vor merge la urne pentru alegerile de la jumătatea mandatului în această toamnă.
Ca parte a unui efort coordonat cu alte ţări, administraţia SUA a anunţat miercuri că va elibera 172 de milioane de barili din rezervele sale strategice (reprezentând 40% din volumul care fusese stocat).
Măsura, menită să limiteze creşterea preţurilor la energie, nu a reuşit să calmeze pieţele joi. Acestea au continuat să crească, investitorii fiind îngrijoraţi de prelungirea conflictului.
Zohreh Kharazmi, profesor asociat la Universitatea din Teheran, afirmă că o mare parte a populației iraniene consideră atacurile americane asupra țării lor drept „nediscriminatorii”.
„SUA și Israelul bombardează zone rezidențiale. Peste 7.000 de case au fost distruse”, a declarat Kharazmi pentru Al Jazeera. Drept urmare, mulți oameni nu mai văd SUA și Israelul ca „parteneri de încredere” care „ar veni să salveze pe cineva”.
În schimb, spune ea, sprijinul pentru noul lider suprem declarat al Iranului, Mojtaba Khamenei, este puternic și „vizibil pe străzi”, a adăugat Kharazmi.
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, numit ca succesor după moartea tatălui său, ayatollah Ali Khamenei, urmează să emită prima sa declarație oficială de când a fost instalat în această funcție, transmite Reuters. Noua declarație a fost pregătită pentru publicare în cursul zilei de 12 martie 2026 și marchează începutul mandatului său ca lider suprem al Republicii Islamice Iranului, într-un moment de tensiune majoră regională.
Declarația este urmărită îndeaproape atât în interiorul Iranului, cât și pe plan internațional, pe fondul conflictului în curs și al incertitudinilor legate de direcția politică și strategică pe care o va urma noua conducere.
„Toate bazele americane din regiune trebuie închise imediat, altfel vor fi atacate”, a declarat noul lider suprem al Iranului în prima sa declarație oficială. Khamenei a adăugat că Iranul crede în prietenia cu vecinii săi și că vizează doar bazele americane.
El a făcut apel la unitate națională într-un discurs televizat și a afirmat că Strâmtoarea Hormuz va rămâne în continuare închisă pentru a pune presiune asupra „dușmanilor Iranului”.
„Ne vom răzbuna pentru sângele martirilor noștri”, a adăugat Khamenei. El a mulțumit forțelor armate ale țării, despre care a spus că au împiedicat Iranul să fie dominat sau divizat în timp ce era atacat.
„Aș dori să mulțumesc luptătorilor curajoși care fac o treabă excelentă într-un moment în care țara noastră se află sub presiune și sub atac”, a declarat el.
Khamenei a afirmat că Iranul va continua să riposteze. Rezistența din Yemen „ își va face și ea treaba”, a spus el, adăugând că grupurile armate din Irak „vor să ajute” Revoluția Islamică.
Iranul oferă compensații financiare pentru cei „care au suferit daune”.
Noul lider suprem al Iranului a declarat că:
Cei răniți vor primi tratament medical gratuit.
Situația actuală trebuie abordată oferind unele compensații financiare pentru cei care au suferit daune.
Declarația face parte dintr‑un set mai larg de anunțuri făcute de conducerea iraniană de la preluarea puterii
Se observă un discurs împăciutor față de statele musulmane din Golf, în timp ce retorica de război rămâne fermă și neclintită în fața Israelului și a Statelor Unite.
În curs de actualizare...
Armata Israelului a emis din nou o avertizare pentru locuitorii suburbiei sudice a Beirutului.
Într-un comunicat pe X, armata israeliană a vizat în mod special locuitorii cartierelor Haret Hreik, Ghobeiri, Laylaki, Hadath, Burj al-Barajneh, Tahwitat al-Ghadir și Chiyah, cerându-le să părăsească zona și să nu se întoarcă până la noi ordine.
Suburbiile sudice ale capitalei Libanului, cunoscute colectiv sub numele de Dahiyeh, adăpostesc sute de mii de persoane.
Polonia a dejucat un atac cibernetic asupra centrului său de cercetare nucleară şi examinează indicii că Iranul ar putea fi în spatele acestuia, a transmis guvernul joi, avertizând că indicatorii ar putea fi o dezinformare deliberată pentru a ascunde adevărata amplasare a atacatorilor, relatează Reuters.
Atacuri cibernetice multiple asupra Poloniei, după declanșarea invaziei în Ucraina
Polonia susţine că a fost ţinta a numeroase atacuri cibernetice de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Moscova a negat în repetate rânduri orice implicare.
Ministrul pentru Afaceri Digitale, Krzysztof Gawkowski, a declarat pentru postul privat de televiziune TVN24+ că atacul asupra Centrului Naţional de Cercetare Nucleară din Polonia a avut loc „în ultimele zile”.
„Poate că atacul nu a fost la scară largă, dar a existat o încercare oprită de a sparge securitatea. Serviciile corespunzătoare funcţionează deja”, a spus Gawkowski, adăugând că centrul este în siguranţă, potrivit Agerpres. Citește continuarea aici.
Rusia va trimite 13 tone de ajutoare umanitare în Iran prin Azerbaidjan, a informat joi Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă de la Moscova, transmite EFE.
"În conformitate cu indicaţia preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, şi a ministrului pentru situaţii de urgenţă, Aleksandr Kurenkov, aviaţia entităţii a organizat transportul medicamentelor în Azerbaidjan pentru a fi livrate ulterior autorităţilor competente ale guvernului iranian", a menţionat ministerul, citat de TASS.
Potrivit Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă, este vorba de 13 tone de medicamente.
Rusia, care a evitat să confirme sau să infirme dacă sprijină Iranul cu arme sau cu informaţii militare, nu şi-a negat sprijinul politic şi umanitar pentru Teheran.
În timpul conversaţiei purtate marţi cu preşedintele Vladimir Putin, preşedintele Iranului, Masud Pezeshkian, a mulţumit Rusiei "pentru sprijinul acordat, în special pentru ajutorul umanitar".
Totodată, luni, liderul de la Kremlin a exprimat "sprijinul său neclintit" pentru Republica Islamică după numirea noului ayatollah, Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider Ali Khamenei care a fost asasinat, conform Agerpres. Citește continuarea aici.
Un alt semn că Washingtonul ar putea să nu fi fost pe deplin pregătit pentru războiul împotriva Iranului este faptul că Marina SUA nu este încă gata să escorteze petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz, a declarat secretarul american al Energiei, Chris Wright.
Wright a spus că atenția imediată a forțelor militare rămâne concentrată pe operațiuni împotriva capacităților ofensive ale Iranului.
„Se va întâmpla relativ curând, dar nu se poate întâmpla acum”, a declarat Wright pentru CNBC. „Pur și simplu nu suntem pregătiți. Toate resursele noastre militare sunt în acest moment concentrate pe distrugerea capacităților ofensive ale Iranului și a industriei de producție care le furnizează aceste capacități.”
El a adăugat că Marina ar putea fi pregătită să înceapă operațiunile de escortă până la sfârșitul lunii și că problema este discutată cu oficialii apărării.
Iranul a condamnat Uniunea Europeană, acuzând blocul că facilitează atacurile americano–israeliene asupra țării.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că răspunsul Europei la război echivalează cu susținerea loviturilor.
„Indiferența și acceptarea tacită a Uniunii Europene în fața agresiunii, brutalităților și atrocităților comise de SUA și Israel echivalează cu nimic mai puțin decât complicitate”, a scris Baqaei într-o postare pe X.
Compania aeriană germană Lufthansa a anunțat că nu va relua zborurile către Dubai cel puțin până pe 28 martie, la o zi după ce compania aeriană olandeză KLM a luat aceeași decizie.
Măsura face parte dintr-o serie de perturbări ale traficului aerian în regiunea Golfului și în întregul Orientul Mijlociu pe durata războiului, conflict care a dus și la creșterea prețurilor zborurilor la nivel global.
Războiul din Orientul Mijlociu „creează cea mai mare perturbare a aprovizionării din istoria pieței globale a petrolului”, a declarat International Energy Agency în cel mai recent raport de piață.
IEA a precizat că producția de țiței este în prezent redusă cu cel puțin opt milioane de barili pe zi, la care se adaugă încă două milioane de barili pe zi de produse petroliere care nu mai ajung pe piață, deoarece controlul exercitat de Iran asupra aprovizionării regionale îi obligă pe producătorii din Golf să reducă producția.
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din țițeiul global, este aproape blocat, pe fondul atacurilor și amenințărilor iraniene care vizează navele din zonă.
Fluxurile actuale prin strâmtoare au scăzut la mai puțin de 10% din nivelurile de dinaintea crizei, a precizat IEA, adăugând că nu există „niciun semn de dezescaladare a ostilităților sau un calendar clar pentru reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz”.
Armata Israelului afirmă că a vizat, în atacurile desfășurate în ultimele zile asupra Iranului, un sit despre care susține că este esențial pentru planurile Teheranului de a dezvolta o armă nucleară.
Într-o postare pe X, armata a declarat că avioane de luptă israeliene au lovit situl Taleghan, o facilitate din complexul militar Parchin, situat la aproximativ 30 km sud-est de Teheran, despre care susține că era folosit de Iran „pentru a dezvolta capacități esențiale în realizarea armelor nucleare”.
Locația a mai fost vizată în atacuri israeliene anterioare, în octombrie 2024. Armata israeliană a afirmat că Iranul începuse recent să reabiliteze situl.
Rusia a făcut apel la Statele Unite și Israel să înceteze atacurile împotriva Iranului și să revină la masa negocierilor.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova susține măsuri care ar putea reduce tensiunile și ar readuce conflictul pe calea diplomatică.
Ea a avertizat că situația umanitară din întreaga regiune a devenit extrem de dificilă și a descris escaladarea continuă drept profund îngrijorătoare.
Apelul vine în contextul în care Rusia rămâne implicată în propriul război cu Ucraina
Ministerul Apărării din Qatar a anunțat că armata țării a interceptat un nou atac cu rachete îndreptat spre statul din Golf.
Cel mai recent atac a avut loc după ce oficialii qatarezi au emis mai devreme astăzi o alertă de securitate „ridicată”.
Până la 3,2 milioane de persoane au fost forțate să-și părăsească locuințele în Iran de la începutul războiului, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR).
ONU a precizat că această estimare se bazează pe evaluări timpurii ale gospodăriilor strămutate din întreaga țară.
„Este probabil ca acest număr să continue să crească pe măsură ce ostilitățile persistă, ceea ce marchează o escaladare îngrijorătoare a nevoilor umanitare”, se arată într-un comunicat UNHCR.
Agențiile de presă iraniene au relatat arestarea în Iran a mai multor persoane presupus legate de SUA și Israel.
În provincia Kerman, șase persoane au fost arestate după sesizări din partea publicului, a relatat agenția de știri Tasnim, citând Direcția Generală de Informații a provinciei.
Agenția a precizat că grupul fusese identificat ca fiind implicat în incendierea de mașini și proprietăți în timpul protestelor din ianuarie și că plănuia noi acte de tulburare a ordinii publice.
Un alt bărbat a fost arestat în aceeași provincie, oficialii spunând că acesta plănuia un atac armat.
În Khorramabad, provincia Lorestan, poliția a anunțat că a arestat o persoană despre care susține că era legată de Mossad și a confiscat echipamente electronice și dispozitive de comunicație din locuința sa.
Ministrul Apărării din Israel, Yoav Katz, a declarat că a dat guvernului Libanului un ultimatum pentru a opri Hezbollah să desfășoare atacuri în nordul Israelului, altfel armata israeliană va invada teritoriul libanez și „îl va face singur”.
„Hezbollah a lansat ieri salve puternice asupra Statului Israel”, a relatat The Times of Israel citându-l pe Katz.
„Am avertizat președintele Libanului că, dacă guvernul libanez nu știe cum să controleze teritoriul și să împiedice Hezbollah să amenințe comunitățile din nord și să tragă asupra Israelului, vom prelua noi teritoriul și îl vom face singur.”
Președintele Parlamentului Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a lansat un avertisment potrivit căruia orice tentativă de a invada insulele iraniene ar declanșa un răspuns fără nicio reținere.
„Orice agresiune împotriva solului insulelor iraniene va spulbera orice reținere”, a scris Ghalibaf într-o postare pe X. „Vom abandona orice reținere și vom face ca Golful Persic să curgă cu sângele invadatorilor.”
Forțele Corpului Gardienilor Revoluționari Islamici (IRGC) din Iran au revendicat un atac de dimineață asupra petrolierului Safesea Vishnu, deținut de o companie americană și navigând sub pavilionul Insulelor Marshall, în apropierea orașului Basra, în apele teritoriale ale Irakului, afirmând că au ignorat avertismentele lor.
Potrivit surselor, atacul a implicat o barcă încărcată cu explozibil pe care Iranul ar fi folosit‑o împotriva navei, și în urma incidentului un membru al echipajului, cetățean indian, a fost ucis, iar ceilalți 27 au fost evacuați și duși la Basra.
De la începutul războiului, care a ucis peste 1.200 de persoane în Iran, președintele francez Emmanuel Macron a încercat să găsească un echilibru între a-l condamna, calificând loviturile drept ilegale, și a afirma că Iranul „poartă responsabilitatea principală” pentru izbucnirea conflictului.
„Poziția Franței este oarecum o linie fină”, a declarat pentru Al Jazeera Laure Foucher, cercetător la think tank-ul francez Foundation for Strategic Research.
„Poziția lui Macron recunoaște că această operațiune a fost executată în afara cadrului dreptului internațional. În același timp, Franța nu o condamnă cu fermitate pentru că noi considerăm că responsabilitatea principală revine Teheranului, care nu a fost dispus să facă compromisuri.”
În cea mai recentă actualizare a războiului, armata israeliană spune că a desfășurat un „val de lovituri pe scară largă” vizând infrastructura regimeului iranian pe întreg teritoriul Iranului.
Conform aceleiași surse, loviturile au vizat facilități legate de „regimul terorist iranian” în mai multe regiuni ale țării, iar oficialii israelieni au acuzat Iranul că folosește zone dens populate pentru lansarea de atacuri și astfel pune în pericol civilii.
Această operațiune face parte dintr‑un efort continuu al Israelului de a adânci loviturile asupra capacităților operaționale ale regimului iranian, în contextul conflictului
Armata Israelului a emis o nouă amenințare de strămutare forțată pentru locuitorii satului estic Douris, din Valea Bekaa.
Într-o postare pe X, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că Israelul plănuiește să efectueze un atac în localitate, vizând ceea ce el a susținut a fi „infrastructură militară aparținând Hezbollah”.
Israel a efectuat două atacuri aeriene asupra unei clădiri din Qasr Naba, în districtul estic Baalbek din Liban, a relatat Agenția Națională de Știri.
Potrivit agenției, prima lovitură nu a detonat, ceea ce a dus la un al doilea atac asupra clădirii, pe care armata israeliană o amenințase anterior că o va viză.
Agenția a mai precizat că se raportează și un bombardament puternic israelian în orașul Khiam, într-o zonă din sudul Libanului unde au avut loc confruntări între armata israeliană și Hezbollah.
Regimul iranian a anunțat că transportul public din orașul Teheran va fi oferit gratuit pe durata războiului, a relatat agenția de știri Tasnim. Decizia face parte dintr‑o măsură de sprijin pentru locuitorii afectați de conflict și pentru a gestiona mai eficient consumul și mobilitatea cetățenilor în această perioadă dificilă.
Aeroportul Internațional din Kuweit a fost lovit de mai multe drone, potrivit agenției naționale de știri a țării, care citează autoritățile aviației civile. Raportul a precizat că atacul a cauzat „doar pagube materiale”.
Armata Iranului afirmă că a atacat cu drone două baze aeriene israeliene și sediul Shin Bet din Tel Aviv, potrivit relatărilor media internaționale despre evoluțiile conflictului regional.
Aceste acțiuni au loc în contextul în care tensiunile continuă să escaladeze, cu schimburi frecvente de lovituri cu drone și rachete între Iran, Israel și țările din Golf.
Italia va elibera nouă milioane de barili de petrol din rezervele sale strategice, ca parte a unui efort coordonat al membrilor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) pentru a calma creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie.
O sursă guvernamentală a declarat pentru agenția Reuters că petrolul va fi disponibil „imediat”.
Această decizie urmează recomandarea AIE de miercuri de "a injecta" 400 de milioane de barili de petrol pe piețele globale – cea mai mare eliberare coordonată din istoria agenției.
Măsura de urgență are scopul de a stabiliza piețele energetice, pe fondul perturbării fluxurilor de petrol și al creșterii puternice a prețului țițeiului cauzate de războiul împotriva Iranului.
Israel a efectuat un atac aerian asupra localității Qaaqaait al-Jisr din districtul Nabatieh, sudul Libanului, potrivit unui echipaj Al Jazeera aflat la fața locului. Armata Israelului susține că forțele sale care operează în sudul Libanului au distrus situri de lansare și depozite de arme ale Hezbollah.
Administrația Trump probabil se aștepta la o victorie rapidă, dar conflictul se dovedește mult mai complicat, potrivit lui Steven Erlanger, corespondent principal pentru afaceri diplomatice în Europa la The New York Times.
Vorbind pentru Al Jazeera, Erlanger a spus că oficiali militari de rang înalt au avertizat Casa Albă că războiul ar putea deveni dificil și prelungit.
„A fost avertizat de generalul Cain, șeful forțelor armate, că acest război ar putea fi foarte dificil și îndelungat și că va testa rezervele Americii de interceptoare”, a declarat Erlanger.
„Cred că se așteptau la un război scurt, sincer să fiu. Nu cred că se așteptau să dureze atât de mult.”
Piețele energetice reacționează acum la instabilitate, în special la temerile legate de strategică Strâmtoare Hormuz.
„Nu cred că au luat în calcul… închiderea Strâmtorii Hormuz”, a spus el, adăugând că Statele Unite ar fi presupus că războiul va slăbi rapid conducerea Iranului și va deschide calea pentru negocieri.
Ministerul Sănătății din Israel a anunțat că 179 de persoane au fost rănite în ultimele 24 de ore, majoritatea fiind în „stare ușoară”.
Aceste victime ridică numărul total al persoanelor rănite în Israel de la începutul războiului la 2.745, potrivit ministerului.
Șapte persoane au fost rănite, dintre care două grav, în urma unui atac americano‑israelian asupra unui oraș industrial din provincia Arak, potrivit agenției de știri Mehr.
Oficialii au declarat că șase „unități de producție” au fost vizate în atac, a relatat agenția.
Arak este un oraș industrial care găzduiește și un complex nuclear, anterior vizat de lovituri israeliene.
Șase linii de transport al energiei electrice din Kuweit au ieșit din funcțiune după ce resturi provenite de la drone interceptate au căzut pe infrastructură, a anunțat Ministerul Energiei din țară.
În ciuda incidentului, autoritățile au declarat că aprovizionarea generală cu energie electrică și apă în întreaga țară rămâne stabilă.
Ministerul Apărării din Italia a anunțat că o rachetă a lovit peste noapte o bază militară italiană din Erbil, în regiunea Kurdistan, fără a provoca victime.
„O rachetă a lovit baza noastră din Erbil. Nu există victime sau răniți în rândul personalului italian. Toți sunt în siguranță”, a scris ministerul pe X.
Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a rămas în contact cu comandanții militari de rang înalt după incident, a mai adăugat ministerul.
Într-un mesaj separat, ministrul de Externe, Antonio Tajani, a precizat că trupele s-au adăpostit într-un buncăr în timpul atacului și a confirmat că toți sunt „bine și în siguranță”.
Italia desfășoară în prezent aproximativ 300 de soldați în Erbil, unde aceștia participă la instruirea forțelor de securitate kurde.
Ministerul Petrolului din Irak și-a exprimat îngrijorarea față de atacurile asupra petrolierelor din Golf și a cerut „protejarea rutelor maritime”.
„Securitatea și siguranța navigației pe rutele maritime internaționale și pe liniile de aprovizionare cu energie trebuie să rămână separate de conflictele și rivalitățile regionale”, se arată într-un comunicat al ministerului, preluat de Agenția de Știri din Irak.
Declarațiile au fost făcute după atacuri mortale care au incendiat două petroliere lângă coastele Irakului, în cursul nopții.
Ministerul de Externe a chemat ambasadorul Iranului în Thailanda pentru a discuta „faptele” legate de atacul de ieri asupra navei Mayuree Naree, sub pavilion thailandez, în Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției de știri thailandeze.
Operatorul navei a declarat că trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți și se crede că sunt prinși în camera motoarelor vasului.
Lista atacurilor asupra statelor din Golf continuă.
În această dimineață au avut loc atacuri cu drone în Emiratele Arabe Unite. De asemenea, s-a raportat că se ridica fum din zona aeroportului internațional din Bahrain. Acest lucru s-a întâmplat după ce au fost activate sirenele, iar oamenilor li s-a spus să rămână calmi și pe loc. Ministerul de Interne din Bahrain a anunțat, de asemenea, că patru cetățeni au fost arestați sub acuzația de spionaj în favoarea Iranului.
Ministerul Apărării din Arabia Saudită a declarat că două drone au fost interceptate și distruse, iar în această dimineață au existat trei tentative de atac asupra câmpului petrolier Shaybah din Arabia Saudită.
În Kuweit, o dronă a vizat o clădire rezidențială.
Ceea ce îngrijorează cu adevărat este însă situația din Oman, unde autoritățile spun că rezervoarele de stocare a combustibilului din portul Salalah au fost lovite de drone.
Aceasta este cu siguranță o evoluție îngrijorătoare. Omanul a devenit un fel de rută alternativă pentru cei care încearcă să transporte petrol pe care nu îl pot trece prin Strâmtoarea Hormuz.
Un expert în informații susține că Iranul ar putea utiliza un sistem chinez de navigație prin satelit pentru a ținti active militare ale Israelului și Statelor Unite în Orientul Mijlociu.
Fostul director al serviciilor de informații externe ale Franței, Alain Juillet, a declarat în această săptămână, într-un interviu acordat podcastului independent francez Tocsin, că este probabil ca Iranul să fi primit acces la sistemul chinez de navigație prin satelit BeiDou, deoarece precizia loviturilor sale a devenit mult mai mare după războiul de 12 zile cu Israel din luna iunie.
Iran: Cel puțin 1.255 de persoane ucise și peste 12.000 rănite
Israel: 14 persoane ucise
Liban: 634 de persoane ucise, peste 1.500 rănite
Statele Unite: Șapte militari americani uciși
Kuweit: Șase persoane ucise – doi soldați, doi grăniceri și doi civili, inclusiv o fată de 11 ani
Emiratele Arabe Unite: Șase persoane ucise – patru civili și doi membri ai forțelor armate
Arabia Saudită: Doi civili uciși
Bahrain: Două persoane ucise
Oman: Un marinar ucis pe mare
Qatar: 16 răniți
Irak: 26 de persoane ucise – inclusiv 21 de combatanți ai unor facțiuni armate pro-iraniene, cel puțin trei luptători kurzi iranieni, un agent de securitate al aeroportului din Erbil și un civil în apropiere de Bagdad.
În jurul orei 20:00 ieri (18:00 GMT), Hezbollah a lansat o salvă de aproximativ 100 de rachete asupra nordului Israelului, un atac coordonat cu Iranul.
Acesta a fost cel mai mare val de rachete lansat de la începutul conflictului. Potrivit postului israelian Channel 14, a fost aproape un miracol că nimeni nu a fost rănit. Desigur, unii oficiali au raportat pagube materiale, însă informațiile care apar în general despre daune sunt foarte limitate.
Atacurile au trimis, de asemenea, sute de mii de israelieni în adăposturi, o problemă pe care guvernul israelian o tratează cu mare atenție. Autoritățile știu că populația sprijină războiul cu Iranul, dar trebuie să fie prudente în privința perioadei de timp în care israelienii sunt nevoiți să rămână în adăposturi.
Ne apropiem de finalul celei de-a doua săptămâni a acestei confruntări, iar oficialii israelieni par să dea puțin înapoi în ceea ce privește principalele obiective anunțate inițial pentru război, care erau schimbarea regimului și eliminarea amenințării iraniene. Acum par să se concentreze pe obiectivul considerat mai realist, și anume eliminarea amenințării reprezentate de Iran și Hezbollah.
În ceea ce privește Hezbollah, situația este diferită. Oficialii israelieni nu au exclus posibilitatea unei invazii terestre majore în Liban. Ei spun că, eventual, atunci când frontul cu Iranul se va calma, ar putea trimite mai multe trupe în sudul Libanului.
Un fum dens se ridică în aer chiar acum, ca urmare a unui atac israeliano-american de sâmbătă asupra unor instalații petroliere aflate la periferia Teheranului.
Primim acum diferite rapoarte despre contaminarea aerului, precum și despre poluarea solului și a apei, care ar putea avea un impact pe termen lung asupra celor aproximativ 14 milioane de locuitori ai Teheranului.
Există, de asemenea, informații despre explozii în mai multe orașe din afara capitalei, inclusiv la un complex industrial din sudul Teheranului, dar și în Isfahan, Kashan, Ahvaz și Saqez. De la începutul acestui război, peste 200 de orașe au fost vizate de Israel și de Statele Unite.
Peste 1.300 de persoane au fost ucise, iar numărul este probabil să crească.
Situația nu pare deloc aproape de o dezescaladare, deoarece Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a vorbit deja despre al 40-lea val de lovituri de represalii.
De asemenea, un oficial de securitate din Iran a declarat aseară că războiul regional va intra în curând într-o nouă fază. El a menționat unul dintre punctele strategice de blocaj din regiune, Strâmtoarea Hormuz, și a spus că o altă strâmtoare importantă ar putea avea aceeași soartă ca Strâmtoarea Hormuz.
Citibank a transmis agenției de presă Associated Press că își va închide toate sucursalele, cu excepția uneia singure, după o amenințare venită din partea Iranului care vizează instituțiile financiare din regiune.
Citibank a declarat pentru AP că a luat această decizie „având în vedere situația în evoluție din țară”, fără a oferi alte detalii.
Agenția de presă Reuters, citând un memoriu intern, a relatat că Citibank le-a cerut angajaților să evacueze birourile din Dubai International Financial Centre (DIFC) și din cartierul Oud Metha din Dubai și să lucreze de acasă până la noi instrucțiuni.
Agenția a mai precizat că și Standard Chartered a început evacuarea birourilor sale din Dubai.
Aceste măsuri au fost luate după ce un purtător de cuvânt al comandamentului militar Khatam al-Anbiya din Teheran a declarat că Iranul va viza interesele economice și bancare legate de Statele Unite și Israel în regiune, ca reacție la un atac asupra unei bănci iraniene.
Separat, HSBC a închis de asemenea toate sucursalele din Qatar până la noi ordine, potrivit unui anunț transmis clienților, precizând că măsura are scopul de a asigura siguranța angajaților și a clienților.
A avut loc un atac americano-israelian într-o zonă industrială din Rabat Karim, la aproximativ 27 km sud-vest de Teheran, relatează agenția de știri Mehr.
Viceguvernatorul orașului a declarat că unul dintre obiectivele lovite a fost un depozit abandonat.
Conflictul a cunoscut o escaladare semnificativă.
În Ramlet al-Baida, un bulevard de pe malul mării situat în centrul Beirutului, o mașină a fost lovită mai devreme astăzi de ceea ce pare a fi o dronă israeliană. Oamenii s-au adunat în jurul vehiculului, iar apoi a urmat o altă lovitură.
Mulți dintre cei aflați aici dorm în mașini sau în corturi. Sunt persoane strămutate din cauza conflictului în curs.
Acesta nu a fost singurul atac. Suburbiile sudice ale Beirutului au fost supuse unor bombardamente intense.
Au avut loc, de asemenea, lovituri în sudul și în estul țării. Numărul victimelor este în creștere. Mai mulți oficiali din Liban vorbesc despre faptul că am intrat într-o nouă fază a acestui conflict.
CITEȘTE ȘI: Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 12. Iranul lovește obiective americane, Macron lansează un avertisment dur
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
