€ 5.0947 →
|
$ 4.4429 →
|
Alexandra Căpitănescu -finalista Eurovision România 2026 - Inquam Photos / George Călin
Melodia României la Eurovision a stârnit controverse puternice și critici din partea apărătorilor drepturilor femeilor și a experților care susțin că versurile se joacă cu viața tinerelor femei și glorifică strangularea sexuală.
Piesa "Choke me", care aparține Alexandrei Căpitanescu, reprezentanta României la Eurovision, a fost catalogată drept "periculoasă" și "iresponsabilă" pentru că pare să glorifice strangularea sexuală, o practică nesigură care poate provoca leziuni cerebrale sau chiar moartea, transmite The Guardian.
Apărătorii drepturilor femeilor și activiștii împotriva violenței sexuale au afirmat că piesa, în care expresia "choke me" este repetată de 30 de ori în cele trei minute, „se joacă cu viețile tinerelor femei”.
Melodia, compusă de Alexandra Căpitănescu, conține și versurile „E greu să respir”, „Vreau să mă sufoci” și „fă-mi plămânii să explodeze”.
Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea cărții Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back, a declarat că mesajul sexualizat repetat „choke me” „arată o lipsă de respect alarmantă pentru sănătatea și bunăstarea tinerelor femei”.
„Piesa - și alegerea ei de către România/Eurovision, precum și promovarea de către aceste organizații - reprezintă o normalizare iresponsabilă a unei practici periculoase”, a spus ea. „Se joacă cu viața tinerelor femei. Dovezile medicale emergente arată că strangularea sexuală frecventă provoacă leziuni cerebrale tinerelor femei”.
Reacțiile negative la adresa piesei s-au răspândit online, mulți fani Eurovision cerând descalificarea înscrierii sau modificarea versurilor.
VEZI ȘI: Alexandra Căpitănescu va reprezenta România la Eurovision 2026, cu piesa "Choke Me"
Alexandra Căpitănescu a spus că metafora din spatele versurilor se referă la sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice și sufocat de îndoiala de sine.
YouTuberul norvegian ESC Norway, psiholog calificat, a declarat că reprezentanta României folosește această practică - care este interzisă în pornografia din Marea Britanie - pentru a „crea controverse”. Ea a spus: „Știu foarte bine ce fac și folosesc un subiect care este acum popular și normalizat prin cultura pornografică, ceea ce este cu adevărat periculos".
„Ei știu că acesta este un trend și este extrem de înfricoșător ce se întâmplă”.
Un studiu realizat anul trecut a arătat că mai mult de jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au fost strangulate, aproape o treime crezând în mod eronat că există modalități sigure de a strangula pe cineva.
Numeroase studii au arătat modificări cerebrale la femeile care au fost „strangulate” în mod repetat în timpul actului sexual, inclusiv indicatori ai unor leziuni cerebrale și perturbări ale funcționării emisferelor cerebrale asociate cu depresia și anxietatea.
Aproape jumătate au spus că au experimentat anxietate în timpul sau după strangulare, și chiar și un moment foarte scurt de strangulare poate duce la probleme de sănătate pe termen lung.
"Acest lucru arată cât de mare este nevoia de o educație mai bună și de campanii de conștientizare privind riscurile și efectele nocive asupra femeilor", a mai spus McGlynn.
„Dar ceea ce mă deranjează și mai mult este faptul că multe tinere nu vor să fie strangulate/sufocate, dar normalizarea acestei practici le face să simtă că trebuie să o accepte, în ciuda propriului sentiment interior că nu este corect și, pentru unele dintre ele, în ciuda faptului că știu care sunt riscurile. Dar promovarea acestei practici, în acest fel, face mai dificilă rezistența tinerelor. Iar faptul că nu se opun le pune în pericol propria sănătate și viață", a adăugat ea.
„De ce se pare că ne pasă atât de puțin de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei?”, a mai spus Clare McGlynn.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
