Maltezii sunt chemați la urne cu șapte luni mai devreme, după ce prim-ministrul Robert Abela a convocat alegeri generale anticipate.
Cetăţenii din Malta sunt chemaţi la vot pe 30 mai, după ce prim-ministrul Robert Abela a convocat alegeri generale anticipate, devansând un vot care era aşteptat la începutul anului viitor, informează marţi dpa.
Partidul Laburist al lui Abela încearcă să câştige un al patrulea mandat consecutiv la guvernare, iar sondajele îl plasează cu mult înaintea Partidului Naţionalist, de opoziţie, condus de Alex Borg.
Într-un discurs televizat adresat luni seara naţiunii, Abela a explicat că incertitudinea economică globală şi creşterea costurilor energiei înseamnă că ţara „are nevoie de un guvern ales cu un nou mandat”.
Liderul laburist în vârstă de 48 de ani a precizat, în anunţul postat pe reţelele de socializare, că i-a cerut preşedintei Myriam Spiteri Debono să dizolve parlamentul şi a făcut cunoscut că va candida pentru un nou mandat, căutând „stabilitate” într-un context internaţional turbulent.
Abela, în vârstă de 48 de ani, a obţinut o victorie zdrobitoare în 2022 şi ar fi putut continua să guverneze până la începutul anului 2027. El îl va înfrunta pe Borg, în vârstă de 30 de ani, care a fost ales acum doar şase luni în fruntea formaţiunii rivale, Partidul Naţionalist - partidul preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola.
Abela le-a declarat alegătorilor că numai Partidul Laburist poate garanta stabilitatea Maltei şi continuarea succesului economic. La rândul său, Borg a susţinut că de creşterea economică a Maltei au beneficiat doar câţiva aleşi, promiţând să schimbe această situaţie dacă va fi ales. Campania va fi probabil dominată de probleme interne, cum ar fi calitatea vieţii, traficul şi transportul.
Speculaţiile privind convocarea de alegeri anticipate s-au intensificat în ultimele săptămâni în Malta, pe fondul preocupărilor că actualul conflict din Orientul Mijlociu ar putea determina creşterea inflaţiei într-o ţară dependentă de importuri şi, de asemenea, ar putea submina turismul, în condiţiile în care preţurile combustibilului pentru aviaţie cresc, notează Reuters.
Partidul Laburist guvernează din 2013, iar Malta a înregistrat câţiva ani de creştere economică record, şomaj scăzut şi număr record de turişti, în ultimul deceniu. Traiectoria economică puternică a ţării a ajutat Partidul Laburist să acumuleze majorităţi uriaşe în parlament, în ciuda unei serii de scandaluri de guvernare şi corupţie care au dus la anchete ori inculpări pentru corupţie în rândul unora dintre figurile sale politice de top, între care fostul prim-ministru Joseph Muscat.
Muscat a fost nevoit să demisioneze din funcţia de prim-ministru în ianuarie 2020, în contextul protestelor izbucnite pe plan naţional cu privire la presupusul rol al guvernului său în uciderea jurnalistei Daphne Caruana Galizia. O anchetă publică asupra asasinatului a conchis că guvernul Muscat a creat un „climat de impunitate” care a permis crima, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci