EXCLUSIV  Mariana Badea explică „scuzele controversate”. Există și o exprimare, lipsită de echivoc, pe care o puteți folosi

Fotografie creată de Liza Summer, de la Pexels
Fotografie creată de Liza Summer, de la Pexels

„Îmi cer scuze” sau „Îți cer scuze”? Care este varianta corectă? Profesoara Mariana Badea a explicat, pentru DC News, o formulare considerată greșită de unii lingviști.

„SCUZE CONTROVERSATE. Exprimarea „îmi cer scuze” este contestată de unii lingviști, admisă de alții, dar folosită de majoritatea vorbitorilor de limbă română. Argumentul respingerii ar fi acela că o persoană cere altcuiva să fie iertată, nu sieşi. Totuşi, scuzele aparţin acelei persoane, deci ea prezintă propriile scuze.


Construcţia prezentării scuzelor poate avea mai multe variante:


*„a cere scuze” – cu un complement: Cer scuze doamnei pentru întrerupere.


*„a-şi cere scuze” – cu pronume reflexiv, care implică şi participarea afectivă a vorbitorului: Îmi cer scuze că v-am întrerupt. (Varianta „diplomată” ar fi să spunem „vă rog să-mi primiţi scuzele” sau „vă rog să-mi acceptaţi scuzele”.)


În concluzie, ambele formulări sunt corecte, însă o exprimare lipsită de echivoc ar fi „Scuze, vă/te rog!” sau, mai concis, pur şi simplu „Scuze!”.


Am constatat că pe la noi construcţiile „a cere scuze” şi „a-şi cere scuze” se folosesc parcă mai puţin în vederea obţinerii iertării, cât mai ales în cazul unor reproşuri sau pentru a exprima o indignare din cauze „educaţionale”.


Auzim adesea:


Ar trebui să-mi/ să-şi ceară scuze!

Nici măcar nu şi-a/ mi-a cerut scuze!”, a explicat Mariana Badea, profesoară de limba și literatura română, la DC News.

Noua programă: Gramatica limbii române, schimbată fundamental

Noua programă de limba română pentru ciclul gimnazial, aflată de curând în vigoare, impune o altă abordare a gramaticii limbii române prin introducerea de noi termeni, noțiuni, aspecte ale claselor lexico-gamaticale și ale funcțiilor sintactice! 


Clitice anticipate și clitice reluate; calitatea de centru și calitatea de adjunct a claselor lexico-gramaticale, realizări ale părților de propoziție și posibilități combinatorii ale părților de vorbire, substantivele masive și arhigenul, cele cinci conjugări ale verbului, modul prezumtiv, desființarea diatezelor reflexivă și pasivă,  verbele interent reflexive, relația ternară a numelui predicativ, complementul prepozițional sunt câteva dintre noile terminologii și noțiuni. 

„Limba română. Gramatica pentru elevi”, la Editura Badea&Professional Consulting


Pentru ca elevii să înțeleagă mai ușor aceste noutăți, Mariana Badea, profesoară de limba și literatura română, a publicat cartea ”Gramatica actualizată”. Explică și clarifică noile terminologii și concepte - destul de multe - cu care elevii nu sunt obișnuiți, iar în manuale ori nu există deloc, ori sunt doar menționate. 


În finalul cărții, există „EXTRAS DIN ORDINUL MINISTRULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE NR.3393/28.02.2017 - ANEXA NR.2 - PRIVIND APLICAREA NOILOR PROGRAME PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL”, care se referă strict la gramatica limbii române.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play




Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy