Izvorul Tămăduirii are loc în vinerea din Săptămâna Luminată, prima vineri după Paște. Este închinată Maicii Domnului.
În această zi, se oficiază slujba de sfințire a apei (aghiasma mică), care se folosește pentru binecuvântarea caselor, a oamenilor și a ogoarelor. Apa sfințită de Izvorul Tămăduirii este considerată tămăduitoare, cu puteri vindecătoare, fiind păstrată în case peste an.
Mulți credincioși merg în pelerinaj la mănăstiri sau locuri unde există izvoare tămăduitoare. Se ia apă din izvor, se spune rugăciune și se crede că poate vindeca boli sufletești și trupești.
La sate, preoții ies și stropesc ogoarele cu aghiasmă, pentru rod bogat și protecție de dăunători. Animalele se stropesc și ele, ca să fie sănătoase peste vară.
Se crede că este bine să te speli cu apă sfințită în această zi pentru a fi sănătos tot anul. Se mai crede că ploaia căzută de Izvorul Tămăduirii e binecuvântare, aduce rod bogat.
Nu se lucrează în gospodărie, pentru a nu atrage boala.
În unele sate, apa sfințită de preot era amestecată cu plante de leac (busuioc, pelin, salvie) și păstrată într-un vas de lut sau sticlă verde, pentru a fi folosită la boli, dureri, frici sau descântece. Se făceau ritualuri de stropire a vitelor, a casei, a hotarelor cu această apă, pentru a ține departe „boala” și „duhurile rele”. Femeile mai în vârstă, considerate „vrăjitoare bune” sau „știutoare”, mergeau la izvor dis-de-dimineață, înainte de răsărit, și luau apă „vie”. Cu această apă făceau descântece pentru ochi rău, leacuri de inimă, noduri în gât sau vise rele.
În unele zone din România, se spune că anumite izvoare apar doar în această zi, iar cine reușește să le găsească și să bea din ele se vindecă de orice boală.
Există și povești cu Maica Domnului care apare în vis și arată locul unui izvor vindecător.
În tradiția populară, fetele tinere mergeau la izvor și își spălau fața, uneori chiar întreg corpul, pentru frumusețe și noroc în dragoste.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu