Astăzi au loc ceremonii dedicate Zilei Imnului Naţional. Cu tot respectul cuvenit acestui simbol naţional sacru, fixarea sărbătorii în 29 iulie este o eroare, bazată pe argumente istorice inconsistente. O eroare legiferată, însă, fiindcă din 1998, Parlamentul a adoptat o lege ce a consacrat ziua de 29 iulie drept Ziua Imnului Naţional, citează brasovultau.ro.
Dovezi indubitale se află la Braşov.
Prof. dr. pr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti şi preşedintele Fundaţiei Omonime, se zbate să restabilească adevărul istoric. Eforturile sale, au ajuns sub formă de memorii către Parlament, Preşedinţie, Guvern şi Academia Română. Prof.dr. Oltean demonstrează cu documente indubitabile că meritul zămislirii Imnului Naţional revine Braşovului şi braşovenilor, nu doar pentru că aici a fost creat şi cântat pentru prima oară, dar şi fiindcă doi braşoveni deţin paternitatea asupra versurilor, dar şi asupra melodiei. Dacă în privinţa versurilor nu există controverse, poetul braşovean Andrei Mureşianu fiind autorul poeziei „Răsunet”, devenite ulterior „Deşteaptă-te, române!”, în privinţa melodiei persistă o confuzie, care a generat şi stabilirea Zilei Imnului Naţional în 29 iulie.
Istoria Imnului Naţional.
„Nu ne îndoim de paternitatea melodiei, care aparţine dascălului George Ucenescu din Şcheii Braşovului, student, ucenic al lui Anton Pann. Afirmaţiile noastre privind paternitatea braşoveană a versurilor şi melodiei se bazează pe propriile mărturisiri ale lui George Ucenescu, lăsate în manuscrisul său de cântece, păstrat la Academia Română. Mărturisirea autorului certifică adevărul, care poate fi subliniat astfel: versurile lui Andrei Mureşianu sunt scrise în acea efervescenţă revoluţionară a întâlnirii dintre revoluţionarii munteni şi moldoveni veniţi de la Blaj, de pe Câmpia Libertăţii, la Braşov; pentru a se crea ambianţa întâlnirii, protopopul de atunci, Bonifatie Pitiş solicită concursul poetului Andrei Mureşianu, înrudit cu el, precum şi al lui George Ucenescu dascălul de cântări şi (pe atunci) psalt al Bisericii Sfânta Treime; mai întâi poetul Mureşianu a cunoscut melodia de la Ucenescu şi apoi şi-a formulat conţinutul poeziei, pentru că, spune documentul, căuta melodie după care să compună un sonet”, precizează prof. Oltean.
Profesorul Oltean spune că i se pare de neînţeles uşurinţa cu care s-a decretat de Parlament ziua de 29 iulie ca „Zi a Imnului Naţional Deşteaptăte Române”. În document este relatată sărbătoarea prilejuită de aprobarea Constituţiei şi sfinţirea steagurilor naţionale la Râmnicu-Vâlcea, moment la care a fost prezent şi Anton Pann, care a cântat „un prea frumos cântec”. Nu poate fi negat faptul că Anton Pann ar fi intonat un cântec patriotic la Râmnicu-Vâlcea, dar a decreta că acesta a fost „Deşteaptă-te, române!” este hazardant, crede prof. Oltean.
Dată este falsă.
Celebrarea Zilei Imnului Naţional în 29 iulie, ca fiind născut în acea zi la Râmnicu-Vâlcea, nu rezistă verificărilor istorice temeinice. „Apreciem în mod deosebit adoptarea cântecului „Deşteaptăte Române” ca imn naţional, dar nu putem accepta sărbătorirea lui nefiresc, pe baza unor mărturii inexacte. Să dăm Cezarului ce e al Cezarului, adică braşovenilor Andrei Mureşianu şi George Ucenescu meritul de a fi autorii Imnului naţional”, a conchis prof.dr. pr. Vasile Oltean.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
