De asemenea, sub vestigiile arheologice ale porții medievale au fost găsite și poarta principală a castrului roman, construit de Legiunea A XIII-a Gemina.

Ruinele porții medievale Sf. Gheorghe, pe care a intrat marele domnitor Mihai Viteazul în cetate

Descoperirile arheologice au fost făcute pe bastionul Capistrano, în zona estică a Cetății. Mai exact au fost descoperite ruinele porții medievale Sf. Gheorghe, construite peste poarta principală (Porta Praetoria) a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Descoperirea confirmă o continuitate strategică și edilitară de-a lungul a două mii de ani în același punct-cheie al fortificațiilor.

În cele trei secțiuni arheologice deschise pe bastion au fost găsite construcții aparținând epocii romane (castrul legiunii a XIII-a Gemina, sec. II-III d.Hr.), perioadei medievale timpurii (sec. IX-XII), perioadei Principatului Transilvaniei (sec. XVI-XVII), precum și stăpânirii habsburgice (sec. XVIII-XIX).

Ce au mai scos la iveală arheologii

În partea inferioară a bastionului, a fost descoperit un segment din zidul estic al palestrei castrului roman, un mare edificiu patrulater cu o curte interioară înconjurată de colonade monumentale, unde se antrenau soldații legiunii. Zidul roman a fost suprapus de zidul curtinei estice a cetății medievale.

În partea de sus a bastionului a fost găsită structura nordică a complexului porții fortificate Sf. Gheorghe, situată în exteriorul curtinei.

Aflați la trei metri adâncime de la nivelul actual de călcare, zidul lateral și pilonii culoarului dintre barbacana circulară și turnul intrării în cetate sunt realizate din cărămizi și fragmente de calcar, folosindu-se un mortar de bună calitate.

Sursa Alba24.ro

Poarta medievală a fost construită peste poarta romană

Cu acest prilej, s-a constatat arheologic că Poarta Sf. Gheorghe suprapune și folosește poarta de est romană, Porta praetoria. Astfel, la o adâncime de aproximativ 4 metri a fost descoperit turnul de nord al porții romane, ale cărui ziduri erau construite în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar fasonate, legate cu mortar.

Originea romană a porții medievale de răsărit a fost remarcată de călătorii străini din secolul al XVII-lea, ce amintesc prezența unui mare relief pe care era figurată lupoaica alăptându-i pe Romulus şi Remus, aplicat pe fațadă.

Cercetările au clarificat și un alt aspect important, respectiv zidul incintei estice a castrului se află la circa 20 de metri în exterior față de cel al fortificației medievale. S-a demonstrat că, pe latura de est, acestea nu se suprapuneau.

S-a putut observa stratigrafic demolarea sistematică a structurilor de zidărie medievale întreprinsă de autoritățile austriece pentru a demara lucrările de construcție a Cetății Alba Carolina începând cu anul 1715.

Poarta pe care a intrat Mihai Viteazul

Poarta Sf. Gheorghe are o puternică încărcătură simbolică în istoria națională, fiind imortalizată în numeroase opere de artă (Constantin Lecca, Sava Henția, Stoica Dumitrescu) ca locul intrării triumfale a lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului la 1 noiembrie 1599.

Echipa care a făcut descoperirile

Echipa care a făcut descoperirea este următoarea: dr. Anca Timofan (responsabil științific), dr. Anca-Daniela Matiș (arheologie), Teodor Muntean (documentare fotogrammetrică), Cosmin Vesa (topografie arheologică), dr. Dan Anghel, dr. Sidonia Olea, Sorin Șerban, Valentin Deleanu, Radu-Andrei Sebeni (restaurare artefacte), Dana Zudor, dr. Monica Druță (conservare), Iosif Năcreală, Gheorghe Pâclișan, Cosmin Tomotaș, Florea Ciprian, Florea Lucrețiu (echipa de săpătură), Ciprian Badea (Facultatea de Istorie – Universitatea București). Mulțumiri dr. Florin Bogdan care ne-a pus la dispoziție hărți scanate recent în Arhivele de Stat ale Austriei (Österreichisches Staatsarchiv), scrie Alba24.ro